electrocauter sn [At: LTR2 / P: ~ca-u~ / Pl: ~e / E: fr électrocautère] Cauter alcătuit dintr-o tijă metalică prevăzută la o extremitate cu un fir de platină adus la incandescență cu ajutorul curentului electric.

ELECTROCAUTÉR, electrocautere, s. n. Cauter alcătuit dintr-o tijă metalică prevăzută la extremitate cu un fir de platină, adus la incandescență cu ajutorul curentului electric. [Pr.: -ca-u-] – Din fr. électrocautère.

ELECTROCAUTÉR, electrocautere, s. n. Cauter alcătuit dintr-o tijă metalică prevăzută la extremitate cu un fir de platină, adus la incandescență cu ajutorul curentului electric. [Pr.: -ca-u-] – Din fr. électrocautère.

ELECTROCAUTÉR, electrocautere, s. n. Cauter care acționează prin încălzire electrică.

electrocautér (-ca-u-) s. n., pl. electrocautére

electrocautér s. n. (sil. -ca-u-), pl. electrocautére

ELECTROCAUTÉR s.n. Cauter care acționează prin încălzire electrică. [< fr. électrocautère].

ELECTROCAUTÉR s. n. cauter acționat prin încălzire electrică. (< fr. électrocautère)

ELECTROCAUTÉR ~e n. Cauter care acționează prin încălzire electrică. /<fr. électrocautere