Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru electroacustic─â

electroacustic, ~─â [At: PU╚śCARIU, L.R. I, 79 / P: ~tro-a~ / S ╚Öi: electro-acustic / Pl: (1-4) ~ici, ~ice / E: fr ├ęlectro-acoustique, ger Elektroakustik] 1 a Care apar╚Ťine electroacusticii (5). 2 a Referitor la electroacustic─â (5). 3 a Specific electroacusticii (6) 4 a De electroacustic─â (5). 5 sf ╚śtiin╚Ť─â care studiaz─â transformarea oscila╚Ťiilor acustice ├«n oscila╚Ťii electromagnetice ╚Öi invers, precum ╚Öi metodele de m─âsurare corespunz─âtoare ╚Öi aplica╚Ťiile tehnice ale acestei transform─âri. corectat─â
ELECTROAC├ÜSTIC, -─é, electroacustici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramur─â a acusticii care studiaz─â transformarea oscila╚Ťiilor acustice ├«n oscila╚Ťii electromagnetice ╚Öi invers, precum ╚Öi metodele de m─âsurare corespunz─âtoare ╚Öi aplica╚Ťiile tehnice ale acestei transform─âri. 2. Adj. Referitor la electroacustic─â (1), de electroacustic─â. [Pr.: -tro-a-] ÔÇô Din fr. ├ęlectro-acoustique, germ. Elektroakustik.
ELECTROAC├ÜSTIC, -─é, electroacustici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramur─â a acusticii care studiaz─â transformarea oscila╚Ťiilor acustice ├«n oscila╚Ťii electromagnetice ╚Öi invers, precum ╚Öi metodele de m─âsurare corespunz─âtoare ╚Öi aplica╚Ťiile tehnice ale acestei transform─âri. 2. Adj. Referitor la electroacustic─â (1), de electroacustic─â. [Pr.: -tro-a-] ÔÇô Din fr. ├ęlectro-acoustique, germ. Elektroakustik.
electroac├║stic adj. m., pl. electroac├║stici; f. electroac├║stic─â, pl. electroac├║stice
electroac├║stic─â (-tro-a-) s. f., g.-d. art. electroac├║sticii
electroac├║stic─â s. f. (sil. -tro-a-), g.-d. art. electroac├║sticii
ELECTROAC├ÜSTIC─é s.f. Ramur─â a acusticii care studiaz─â transformarea oscila╚Ťiilor acustice ├«n oscila╚Ťii electromagnetice ╚Öi invers. [< fr. ├ęlectro-acoustique].
ELECTROAC├ÜSTIC, -─é I. adj. referitor la electroacustic─â. II. s. f. ramur─â a acusticii care studiaz─â transformarea oscila╚Ťiilor acustice ├«n oscila╚Ťii electromagnetice ╚Öi invers. (< fr. ├ęlectro-acoustique, /II/ germ. Electroakustik)
ELECTROAC├ÜSTIC─é f. Ramur─â a acusticii care se ocup─â cu transformarea oscila╚Ťiilor acustice ├«n oscila╚Ťii electromagnetice ╚Öi cu aplica╚Ťiile acestor transform─âri. /<fr. ├ęlectro-acustique, germ. Elektroakustik
electroac├║stic, -─â adj. 1978 (electr.) Care prive╚Öte electroacustica v. insectofon (din fr. ├ęlectro-acoustique; PR 1948; DEX-S)
electroacustic─â v. acustic─â.
ELECTROAC├ÜSTIC, -─é (< fr.) adj. Care se refer─â la electroacustic─â. ÔŚŐ Muzic─â e. = denumire utilizat─â ├«n special ├«n zonele francofone, desemn├ónd o tehnic─â ╚Öi un gen muzical ap─ârute ├«n anii ÔÇÖ50, respectiv muzica pentru band─â magnetic─â. Se realizeaz─â prin prelucrare ╚Öi mixaj, utiliz├ónd at├ót sunete de origine conven╚Ťional─â ├«nregistrate prin microfoane, c├ót ╚Öi sunete ob╚Ťinute cu ajutorul generatoarelor electronice, calculatoarelor, sintetizatoarelor etc.

Electroacustic─â dex online | sinonim

Electroacustic─â definitie

Intrare: electroacustic
electroacustic
Intrare: electroacustic─â
electroacustic─â substantiv feminin
  • silabisire: -tro-a-