electroacupunctură definitie

6 definiții pentru electroacupunctură

electroacupunctu sf [At: DEX-S / P: ~tro-a~ / Pl: ~ri / E: electro- + acupunctură] Metodă de acupunctură în care acul primește impulsuri electrice. Si: electropunctură.
ELECTROACUPUNCTÚRĂ s. f. Metodă de acupunctură în care acul primește impulsuri electrice; electropunctură. [Pr.: -tro-a-] – Electro- + acupunctură.
ELECTROACUPUNCTÚRĂ s. f. Metodă de acupunctură în care acul primește impulsuri electrice; electropunctură. [Pr.: -tro-a-] – Electro- + acupunctură.
electroacupunctúră s. f. (sil. -tro-a-), g.-d. art. electroacupunctúrii
ELECTROACUPUNCTÚRĂ s. f. electropunctură. (< engl. electroacupuncture)
electroacupunctúră s. f. (med.) ◊ „O interesantă realizare a unor medici din R.P. Chineză care, într-o perioadă de 18 luni, au tratat 110 bolnavi de cord prin electroacupunctură. În cadrul acestui tratament, ei au utilizat opt noi puncte de acupunctură, fiecare din acele folosite primind o serie de impulsuri electrice – variabile ca tărie și durată.” R.l. 31 XI 77 p. 6. ◊ „La Liceul industrial nr. 1 s-a realizat un aparat de electroacupunctură prevăzut cu detector de puncte trigger. Tot aici s-a realizat și un aparat pentru electroanestezii locale.” R.l. 12 XI 82 p. 3. ◊ „Se face și electroacupunctură.R.l. 23 III 85 p. 5; v. și 21 VII 81 p. 3 //din electro- + acupunctură; DEX-S//

electroacupunctură dex

Intrare: electroacupunctură
electroacupunctură substantiv feminin
  • silabisire: -tro-a-