electroșoc sn [At: MDENC / Pl: ~uri / E: fr électrochoque] (Med) Metodă de tratament care constă în trecerea curentului electric prin creier.

ELECTROȘÓC, electroșocuri, s. n. (Med.) Metodă de tratament care constă în trecerea curentului electric prin creier. – Din fr. électrochoque.

ELECTROȘÓC, electroșocuri, s. n. (Med.) Metodă de tratament care constă în trecerea curentului electric prin creier. – Din fr. électrochoque.

electroșóc s. n., pl. electroșócuri

electroșóc s. n., pl. electroșócuri

ELECTROȘÓC s.n. (Med.) Metodă de tratament al unor boli mintale prin provocarea unei (foarte scurte) descărcări electrice în creier. [< fr. électrochoc].

ELECTROȘÓC s. n. metodă de tratament al unor boli prin trecerea curentului electric prin creier; electroconvulsie. (< fr. électrochoc)

ELECTROȘÓC (< fr. {i}) s. n. (MED.) Metodă de tratament care constă în trecerea curentului electric prin creier, determinând pierderea cunoștinței, convulsii generalizate și modificări intense ale funcțiunilor vegetative. Se folosește în anumite boli psihice (ex. melancolia).