electric definitie

24 definiții pentru electric

dinamo-eléctric, ~ă a [At: CADE / Pl: ~ici, ~ice / E: fr dynamo-électrique] 1 Care transformă energia mecanică în energie electrică. 2 Privitor la transformarea energiei mecanice în energie electrică.
electric, ~ă [At: ȘINCAI, ÎNV. 84/25 / V: (înv) ~etr~, iletric / Pl: ~ici, ~ice / E: fr électrique] 1 a Care aparține electricității (1) Si: (îvr) electricesc (1). 2 a Referitor la electricitate (1) Si: (îvr) electricesc (1). 3 a Specific electricității (1) Si: (îvr) electricesc (3). 4 a De electricitate (1) Si: (îvr) electricesc (4). 5 a Care are energie legată de prezența electricității (1) Si: (îvr) electricesc (5). 6 a Care este generat de electricitate (1) Si: (îvr) electricesc (6). 7 a Care poate fi electrizat Si: (îvr) electricesc (7). 8 a (Îs) Lumină ~ă Sistem de iluminație în care sursele de lumină sunt alimentate cu energie electrică. 9 sf (Pop) Lumină electrică (6). 10 a (Îs) Curent ~ Flux de sarcini electrice în deplasare ordonată, într-o anumită direcție, printr-un conductor. 11 sf (Pop) Curent electric. 12 a (Îs) Sarcină ~ă Mărime fizică ce caracterizează starea de încărcare electrică (5). 13-14 a (Îas) Mărime scalară care caracterizează proprietatea unui corp de a crea în jurul său un câmp electric (19) sau de a fi acționat atunci când se află în câmpul electric (19) al altui corp. 15 a (Îas) Cantitate de electricitate (1). 16 a (Îs) Energie ~ă Energie proprie câmpurilor electrice (20). 17 a (Îas) Cantitate de electricitate (1). 18 sf (Imp; îas) Electricitate (1). 19 a (Îs) Câmp ~ Stare fizică particulară a unui spațiu în care se exercită forțe asupra corpurilor încărcate cu electricitate (1). 20 a (Pex; îas) Spațiu unde se manifestă câmpul electric (19). 21 a (D. unii pești) Care produc descărcări electrice (5) cu ajutorul unor organe electrogene, pentru a paraliza prada. 22 a (Fig) Care produce o impresie puternică și bruscă Si: fulgerător. 23 a (Fig) Care acționează foarte ușor și repede Si: fulgerător. 24-25 a (D. aparate, dispozitive, instalații etc.) Care este pus în mișcare (sau care funcționează) cu ajutorul curentului electric (10). 26 a (D. aparate, dispozitive, instalații etc.) Care folosește energia electrică (17). 27 a (D. anumite operații, procedee) Care se face cu ajutorul curentului electric (10). 28-29 smf, a (Iuz) (Persoană) care se ocupă cu studiul electricității (1).
eletric, ~ă a, smf vz electric
DINÁMO-ELÉCTRIC, -Ă, dinamo-electrici, -ce, adj. Care transformă energia mecanică în energie electrică, privitor la această transformare. – Din fr. dynamo-électrique.
ELÉCTRIC, -Ă, electrici, -ce, adj. Care aparține electricității, privitor la electricitate, care produce sau are energie legată de prezența electricității. ◊ (Adverbial) Aparat care funcționează electric. ◊ Energie electrică = energie proprie câmpurilor electrice, cantitate de electricitate; (impr.) electricitate (1). Lumină electrică (și substantivat, f.) = sistem de iluminație în care sursele de lumină sunt alimentate cu energie electrică. – Din fr. électrique.
DINÁMO-ELÉCTRIC, -Ă, dinamo-electrici, -ce, adj. Care transformă energia mecanică în energie electrică, privitor la această transformare. – Din fr. dynamo-électrique.
ELÉCTRIC, -Ă, electrici, -ce, adj. Care aparține electricității, privitor la electricitate, care produce sau are energie legată de prezența electricității. ◊ (Adverbial) Aparat care funcționează electric. ◊ Energie electrică = energie proprie câmpurilor electrice, cantitate de electricitate; (impr.) electricitate (1). Lumină electrică (și substantivat, f.) = sistem de iluminație în care sursele de lumină sunt alimentate cu energie electrică. – Din fr. électrique.
ELÉCTRIC, -Ă, electrici, -e, adj. Referitor la electricitate, care produce sau are energie legatî de prezența electricității. Motor electric. Sonerie electrică. ▭ Fixat în tavanul galeriei, se afla un bec electric. BOGZA, V. J. 27. S-a întunecat... Lămpile electrice încep a sclipi. CARAGIALE, O. II 197. ◊ (Adverbial) Batoză acționată electric. ◊ Cîmp electric = regiunea spațiului în care se exercită forțe asupra corpurilor încărcate cu electricitate; stare fizică specială care există într-o astfel de regiune; sistem fizic care se află exclusiv în această regiune. Energie electrică = energie care este proprie numai cîmpurilor electrice. Scînteie electrică = scînteie produsă prin apropierea a două corpuri încărcate cu electricitate de sens contrar. Acest din urmă cuvînt, găsind un eho în toate inimile, fu ca o schinteie electrică. NEGRUZZI, S. I 154. (Fig.) Cînd auzii glasul aramei tunătoare... Electrică schinteie simții... și bucuria, Din inimă pe chipu-mi suită cu mînia, Pe fruntea-mi se aprinse, în ochii-mi străluci. ALEXANDRESCU, P. 145. Lumină electrică sau (familiar, substantivat) electrică = sistem de iluminație în care sursele de lumină sînt alimentate cu energie electrică. Se face-n Borșa dispensar, Ba și electrică se face! DEȘLIU, M. 34. Mie mi se și năzar holdele... cirezile de vite... lumina electrică. CAMILAR, TEM. 153. Conductă electrică sau fir electric = fir metalic, de obicei de cupru sau aluminiu, izolat ori nu, care servește îndeosebi la transportul și distribuția energiei electrice. Centrală electrică = sistem de instalații care servesc la producerea energiei electrice cu ajutorul unor generatoare puse în mișcare de motoare. Arc electric v. arc (5). Sarcină electrică = electricitate (1).
eléctric adj. m., pl. eléctrici; f. eléctrică, pl. eléctrice
dinámo-eléctric adj. → electric
eléctric adj. m., pl. eléctrici; f. sg. eléctrică, pl. eléctrice
ACUMULATOR ELÉCTRIC s. (FIZ.) pilă secundară.
TAHOMETRU ELÉCTRIC s. v. tahogenerator.
DINAMO-ELÉCTRIC adj.n. Principiu dinamo-electric = principiu de bază în exploatarea magnetismului pentru producerea curentului în motoarele tip dinam. [Cf. fr. dynamo-électrique].[1]
ELÉCTRIC, -Ă adj. De electricitate, care produce electricitate. ◊ Câmp electric = regiune a spațiului în care se exercită forțe asupra corpurilor încărcate cu electricitate; stare fizică care există într-o asemenea regiune; energie electrică = energie proprie numai câmpurilor electrice; centrală electrică = centrală care produce energie electrică; sarcină electrică = electricitate (1). [< fr. électrique].
DINAMO-ELÉCTRIC, -Ă adj. (despre mașini) care transformă energia mecanică în energie electrică, sub formă de curent continuu. ◊ principiu ~ = principiu de bază în exploatarea magnetismului, pentru producerea curentului în motoarele tip dinam. (< fr. dynamo-électrique)
ELÉCTRIC, -Ă adj. referitor la electricitate, care produce electricitate, care funcționează pe baza electricității. ♦ câmp ~ = stare fizică a spațiului în care se exercită forțe asupra corpurilor încărcate cu electricitate; energie ~ă = energie proprie câmpurilor electrice; sarcină ~ă = electricitate (1). (< fr. électrique)
ELÉCTRIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de electricitate; propriu electricității. Energie ~că. 2) Care produce electricitate; producător de electricitate. Generator ~. 3) Care funcționează cu ajutorul electricității. Aparat ~. [Sil. -lec-tric] /<fr. électrique, lat. electricus
electric a. relativ la electricitate curent electric, lumină electrică.
*eléctric, -ă adj. (d. lat. electrum, vgr. élektron, chihlimbar galben). De electricitate: curent electric, lumină electrică. Care se ocupă de electricitate: inginer electric. Subst. Inginer electric, electrician: un electric (ca un istoric). Adv. Pin electricitate: oraș luminat electric.
*gimnót m. (îld. gimnonot, d. vgr. gymnós, nud, și nôtos, spinare). Zool. Un pește din regiunile tropicale ale Americiĭ, numit și anghilă electrică, fără aripă dorsală și care are de fie-care parte a coadeĭ niște lame membranoase care descarcă electricitate.
albástru-eléctric, -ă adj. Albastru aprins ◊ „Lumea ecranului, se pare, sprijină inițiativa miresei colorate. Revistele publică fotografii de la căsătoria lui A.H. îmbrăcată – ce-i drept – nu în albastru electric, nu în roșu-cadmiu, nu în verde-veronez, ci într-o nuanță de tranziție: trandafiriu.” Cont. 21 II 69 p. 6 (din albastru + electric)
roz-eléctric adj. inv. De culoare roz aprins ◊ „În materie de culori predomină cele pastel sau acide: portocaliu, mov, roz-electric, roșu-mov, roșu-fluorescent.” R.l. 18 I 67 p. 5 (din roz + electric)
GENERAL ELECTRIC, societate americană de mașini și aparataj electric. Fondată (1892) la New York, a construit prima locomotivă electrică (1895) și un nou tip de locomotivă Diesel (1934). În 1986 a încorporat societatea RCA (Radio Corporation of America), iar în 1990 societatea franceză Thomas (echipament medical). Produce: echipamente electrice, electronice, medicale, locomotive, turbine, vehicule militare, sateliți ș.a.

electric dex

Intrare: electric
electric adjectiv
eletric
Intrare: dinamo-electric
dinamo-electric adjectiv
electric adjectiv
dinamic adj. adjectiv
Intrare: anghilă electrică
anghilă electrică substantiv feminin