Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru elasticitate

elasticita sf vz elasticitate
elasticitate sf [At: AMFILONIE, G. F. 138r/8 / V: (├«vr) elasticita, ~i╚Ťi~ / Pl: ~t─â╚Ťi / E: fr ├ęlasticite, lat elasticitas, -atis] 1 (Fiz) Proprietate de a fi elastic. 2 (Atm) ├Änsu╚Öire a ╚Ťesutului conjunctiv de a fi constituit din fibre elastice (4). 3 (Atm) ├Änsu╚Öire a fibrelor, ligamentelor etc. de a fi elastice (4). 4 ├Änsu╚Öire a de a fi constituit dintr-un material elastic (3). 5-6 (╚śfg) Suple╚Ťe. 7 Agilitate (├«n mi╚Öc─âri). 8 (Fig) Adaptabilitate. 9 (Fig) Mobilitate. 10 (Fig) Lips─â de fermitate. 11 (Fig) Posibilitatea de a interpreta ceva ├«n diferite feluri. corectat─â
elasti╚Ťitate sf vz elasticitate
ELASTICIT├üTE s. f. Proprietatea de a fi elastic. ÔÇô Din fr. ├ęlasticit├ę.
ELASTICIT├üTE s. f. Proprietatea de a fi elastic. ÔÇô Din fr. ├ęlasticit├ę.
ELASTICIT├üTE, elasticit─â╚Ťi, s. f. Proprietatea de a fi elastic. Elasticitatea lamelor de o╚Ťel. Ôľş Vr├«nd s─â spore╚Öti peste m─âsur─â elasticitatea unui fir, i-o po╚Ťi compromite: ori se rupe firul, ori, ├«n cazul cel mai bun, dispare elasticitatea, r─âm├«n├«nd firul ├«ntins, f─âr─â s─â se mai poat─â-n-toarce la loc, ├«n starea normal─â. CARAGIALE, O. III 300. ÔŚŐ Fig. Setea ei de a-l asculta ├«l animeaz─â, d─â min╚Ťii ╚Öi glasului lui o elasticitate ╚Öi-o vibrare particular─â. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 63.
elasticit├íte s. f., g.-d. art. elasticitß║»╚Ťii
elasticit├íte s. f., g.-d. art. elasticit─â╚Ťii
ELASTICITÁTE s. v. flexibilitate.
ELASTICIT├üTE s.f. Proprietate a unor corpuri de a-╚Öi reveni la forma ini╚Ťial─â dup─â ce au fost momentan deformate. ÔŚŐ Teoria elasticit─â╚Ťii = capitol al mecanicii care se ocup─â cu determinarea st─ârii de tensiune ╚Öi de deforma╚Ťie a corpurilor elastice supuse ac╚Ťiunii unor sarcini exterioare. [Cf. fr. ├ęlasticit├ę, it. elasticit├á].
ELASTICIT├üTE s. f. 1. proprietatea de a fi elastic. ÔÖŽ teoria ~t─â╚Ťii = capitol al mecanicii care se ocup─â cu determinarea st─ârii de tensiune ╚Öi de deformare a corpurilor elastice supuse ac╚Ťiunii unor sarcini exterioare. 2. limit─â de ~ = tensiune maxim─â la care poate fi supus un corp f─âr─â a r─âm├óne cu deforma╚Ťii permanente. 3. (fig.) suple╚Ťe. 4. proprietate a unei variabile economice de a-╚Öi modifica m─ârimea sub influen╚Ťa altei variabile. (< fr. ├ęlasticit├ę)
ELASTICIT├üTE f. Caracter elastic. [G.-D. elasticit─â╚Ťii] /<fr. ├ęlasticit├ę, lat. elasticitas, ~atis
elasticitate f. proprietatea unor corpuri de a-și relua forma și volumul, îndată ce încetează cauza care le-a modificat.
*elasticit├íte f. (d. elastic). Proprietatea pe care o a┼ş unele corpur─ş de a se lungi c├«nd le trag─ş ╚Öi de a-╚Ö─ş relua forma primitiv─â c├«nd le la╚Ö─ş, ca guma. Fig. Flexibilitate, variabilitate: elasticitate de con╚Ötiin╚Ť─â.
ELASTICITATE s. flexibilitate, ml─âdiere, suple╚Ťe. (~ unui corp solid.)
ELASTICIT├üTE (< fr., lat.) s. f. 1. Proprietate a unor corpuri (solide, lichide, gazoase) de a se deforma, modific├óndu-╚Öi volumul sau forma sub ac╚Ťiunea solicit─ârilor exterioare ╚Öi de a reveni la starea ini╚Ťial─â dup─â ├«ncetarea acestora. ÔŚŐ Teoria elasticit─â╚Ťii = capitol al mecanicii corpului solid care se ocup─â cu determinarea st─ârii de tensiune ╚Öi st─ârii de deforma╚Ťie a unui corp elastic, supus ac╚Ťiunii unor sarcini exterioare, lu├óndu-se, eventual, ├«n considera╚Ťie influen╚Ťa temperaturii, a c├ómpului electromagnetic etc.; elastomecanic─â. 2. (REZ. MAT.) Limit─â de e. = solicitarea maxim─â la care poate fi supus un corp f─âr─â a r─âm├óne cu deforma╚Ťii permanente. ÔŚŐ Modul de e. v. modul (3). 3. Elasticitatea rocilor colectoare = proprietate a rocilor colectoare de hidrocarburi de a-╚Öi modifica reversibil volumul porilor ╚Öi fisurilor, sub ac╚Ťiunea presiunii exterioare variabile (litostatic─â, tectonic─â) sau presiunii interioare (prin exploatare). 4. (EC.) Varia╚Ťiile relative a dou─â m─ârimi economice corelate ├«ntre ele. Se calculeaz─â ca raport ├«ntre rata (procentul) de cre╚Ötere a unei m─ârimi x ╚Öi rata (procentul) de cre╚Ötere a altei m─ârimi y. ÔÖŽ Capacitatea unei b─ânci de a r─âspunde unei cereri crescute de credite ╚Öi moned─â ├«ntr-o perioad─â de expansiune economic─â ╚Öi de a limita creditele ╚Öi disponibilul de moned─â ├«ntr-o perioad─â de supra├«nc─âlzire a pie╚Ťei. ÔÖŽ Frecven╚Ťa ╚Öi m─ârimea varia╚Ťiilor cursului unei valute. ÔŚŐ E. cererii = modificarea procentual─â a cererii unei m─ârfi raportate la modificarea procentual─â a pre╚Ťului acesteia sau a venitului. C├ónd cererea unei m─ârfi are o elasticitate-pre╚Ťuri de 0,3% ├«nseamn─â c─â dac─â cre╚Öte cu 1% cererea cre╚Öte numai 0,3%. ÔŚŐ E. de previziune = rata cre╚Öterii/sc─âderii relative a cererii prognozat─â pentru o viitoare cre╚Ötere sau sc─âdere de pre╚Ťuri comparativ cu o perioad─â anterioar─â. ÔŚŐ E. de ├«nlocuire = propor╚Ťia ├«n care un factor de produc╚Ťie, o marf─â, un serviciu, pot fi ├«nlocuite cu altele pentru a r─âspunde unei schimb─âri de pre╚Ťuri. E. monetar─â = varia╚Ťia ofertei de moned─â conform necesit─â╚Ťilor economiei prin interven╚Ťia autorit─â╚Ťilor monetare (banca de emisiune) sau prin opera╚Ťiunea de rescont efectuat─â de celelalte b─ânci.

Elasticitate dex online | sinonim

Elasticitate definitie

Intrare: elasticitate
elasticitate substantiv feminin
elasti╚Ťitate
elasticita