Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

11 defini╚Ťii pentru ejectare

ejecta vt [At: DN3 / Pzi: ~tez / E: fr ├ęjecter] 1 (C.i. un fluid, un obiect etc.) A evacua. 2 A proiecta ├«n afar─â cu o anumit─â for╚Ť─â.
ejectare sf [At: DN3 / Pl: ~t─âri / E: ejecta] 1 (D. un fluid, un obiect etc.) Ejec╚Ťie (3). 2 Ie╚Öire automat─â a tuburilor cartu╚Öelor trase dintr-o arm─â. 3 Aruncare afar─â a cabinei sau a scaunului pilotului la pr─âbu╚Öirea unui avion foarte rapid.
EJECT├ü, ejectez, vb. I. Tranz. A da afar─â, a evacua cu putere (un fluid, un obiect etc.). ÔÇô Din fr. ├ęjecter.
*ejectá (a ~) vb., ind. prez. 3 ejecteáză
eject├í vb., ind. prez. 1 sg. eject├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ejecte├íz─â
ejectáre s. f., pl. ejectări
EJECT├ü vb. I. tr. A da afar─â, a evacua (un fluid, un obiect etc.). [< fr. ├ęjecter].
EJECT├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a ejecta; ejec╚Ťie. ÔÖŽ Scoatere afar─â automat─â a tuburilor cartu╚Öelor trase dintr-o arm─â. ÔÖŽ Aruncare afar─â a cabinei sau a scaunului pilotului ├«n caz de pericol de pr─âbu╚Öire a unui avion foarte rapid. [< ejecta].
EJECT├ü, eject├ęz, vb. I. Tranz. A arunca, a proiecta afar─â, a evacua (un fluid, un obiect etc.). (cf. fr. ├ęjecter, lat. eiectare)
A EJECT├ü ~├ęz tranz. (lichide, obiecte) A face s─â ias─â; a elimina; a evacua /<fr. ├ęjecter
EJECTARE metod─â de p─âr─âsire rapid─â ├«n caz de pericol a unei aeronave de c─âtre echipaj. Ejectarea se se efectueaz─â pirotehnic prin catapultarea pilotului sau a cabinei ├«ntregului echipaj, lansarea f─âc├óndu-se vertical sau spre ├«nainte la o altitudine suficient─â func╚Ťion─ârii para╚Öutei de salvare (chiar de la nivelul solului sau de sub nivelul m─ârii).

Ejectare dex online | sinonim

Ejectare definitie

Intrare: ejecta
ejecta verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: ejectare
ejectare