egutare definitie

7 definiții pentru egutare

egutáre sf [At: LTR2 / Pl: ~tắri / E: fr egouttoir] (Teh) Operație de eliminare a apei din cărbune sau din minereuri prin depozitare în silozuri sau în grămezi expuse la soare Si: egutaj Cf desecare.
EGUTÁRE s. f. Îndepărtare a apei din cărbuni și din minereuri, în silozuri sau în grămezi expuse la aer. – După fr. égouttage.
EGUTÁRE s. f. Îndepărtare a apei din cărbuni și din minereuri, în silozuri sau în grămezi expuse la aer. – După fr. égouttage.
egutáre s. f., g.-d. art. egutắrii
egutáre s. f., g.-d. art. egutării
EGUTÁRE s.f. Desecare a cărbunilor și a minereurilor; egutaj. [După fr. égouttage, égouttement].
EGUTÁRE s. f. îndepărtare a apei din cărbuni și din minereuri; egutaj. (după fr. égouttage)

egutare dex

Intrare: egutare
egutare substantiv feminin