Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru egotism

egot├şsm sn [At: LM / Pl: ~e / E: fr ├ęgotisme] 1 Tendin╚Ť─â de supraapreciere a propriei individualit─â╚Ťi Si: (rar) egolatrie (2). 2 Preocupare exagerat─â pentru propria persoan─â Si: egocentrism, narcisism. 3 Tendin╚Ť─â a unui scriitor de a face o analiz─â excesiv─â a personalit─â╚Ťii sale psihice ╚Öi morale ├«ntr-o oper─â literar─â.
EGOT├ŹSM s. n. Atitudine individualist─â care provine din acordarea unei importan╚Ťe exagerate propriei persoane. ÔÇô Din fr. ├ęgotisme.
EGOT├ŹSM s. n. Atitudine individualist─â care provine din acordarea unei importan╚Ťe exagerate propriei persoane. ÔÇô Din fr. ├ęgotisme.
EGOT├ŹSM s. n. Atitudine individualist─â care provine din acordarea unei importan╚Ťe exagerate propriei persoane. Egotismul este o limitare. IBR─éILEANU, S. 201.
egot├şsm (supraapreciere a propriei persoane) s. n.
egot├şsm s. n.
EGOT├ŹSM s. v. egocentrism.
Egotism Ôëá altruism
EGOT├ŹSM s.n. Purtare, atitudine caracterizat─â prin acordarea unei importan╚Ťe exagerate propriei individualit─â╚Ťi, propriei persoane. ÔÖŽ Cult al propriului eu; egolatrie, egocentrism. ÔÖŽ (La Stendhal) Studiu detaliat efectuat de un scriitor asupra propriei individualit─â╚Ťi. [< fr. ├ęgotisme, it. egotismo, cf. lat. ego ÔÇô eu].
EGOT├ŹSM s. n. cult al propriului eu; egolatrie, egocentrism. ÔŚŐ (la Stendhal) studiu detaliat efectuat de un scriitor asupra propriei individualit─â╚Ťi. (< fr. ├ęgotisme)
EGOT├ŹSM n. P─ârere exagerat─â despre propria persoan─â, despre meritele ╚Öi ac╚Ťiunile proprii. /<fr. ├ęgotisme
egotism n. sentiment exagerat de propria-i persoan─â.
*egot├şzm n. (lat. ├ęgo, e┼ş). Particularitatea de a fi egotist.
EGOTISM s. egocentrism, egolatrie. (~ unei persoane.)

Egotism dex online | sinonim

Egotism definitie

Intrare: egotism
egotism substantiv neutru