Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru egaliza

egaliz├í vr [At: HELIADE, O. II, 371 / Pzi: ~z├ęz / E: ns fr ├ęgaliser] 1-2 A egala (1-2).
EGALIZ├ü, egalizez, vb. I. Tranz. A face ca dou─â sau mai multe lucruri, situa╚Ťii etc. s─â fie egale ├«ntre ele ├«n anumite privin╚Ťe. ÔÖŽ Fig. A pune pe acela╚Öi plan, a face s─â dispar─â diferen╚Ťele; a nivela. ÔÇô Din fr. ├ęgaliser.
EGALIZ├ü, egalizez, vb. I. Tranz. A face ca dou─â sau mai multe lucruri, situa╚Ťii etc. s─â fie egale ├«ntre ele ├«n anumite privin╚Ťe. ÔÖŽ Fig. A pune pe acela╚Öi plan, a face s─â dispar─â diferen╚Ťele; a nivela. ÔÇô Din fr. ├ęgaliser.
EGALIZ├ü, egalizez, vb. I. Tranz. (Rar) A face ca mai multe lucruri s─â fie egale ├«ntre ele ├«n anumite privin╚Ťe. V. nivela.
egalizá (a ~) vb., ind. prez. 3 egalizeáză
egaliz├í vb., ind. prez. sg. egaliz├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. egalize├íz─â
EGALIZ├ü vb. 1. a egala. (A ~ lungimea celor dou─â piese.) 2. (fig.) a nivela. (A ~ standardul de via╚Ť─â.)
A egaliza Ôëá a inegaliza
EGALIZ├ü vb. I. tr. A face (un obiect, un teren etc.) s─â fie la fel, egal cu altul ├«n anumite privin╚Ťe; a nivela, a netezi (un teren, un obiect etc.). [< fr. ├ęgaliser].
EGALIZ├ü vb. tr. a face ca dou─â sau mai multe lucruri, situa╚Ťii, m─ârimi etc. s─â fie egale ├«ntre ele ├«n anumite privin╚Ťe; a nivela. (< fr. ├ęgaliser)
A EGALIZ├ü ~├ęz tranz. (obiecte, m─ârimi, sitia╚Ťii etc.) A face s─â fie egal. /<fr. ├ęgaliser
EGALIZA vb. 1. a egala. (A ~ lungimea celor dou─â piese.) 2. (fig.) a nivela. (A ~ standardul de via╚Ť─â.)

Egaliza dex online | sinonim

Egaliza definitie

Intrare: egaliza
egaliza verb grupa I conjugarea a II-a