Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

39 defini╚Ťii pentru egala

ecal, ~─â a, av, sn vz egal
ecuál, ~ă a, av, sn vz egal
ecvál, ~ă a, av, sn vz egal
ecvalá v vz egala
eg├íl, ~─â [At: ASACHI, E., I, 73/14 / V: (├«nv) egu├íl (P: ~gu-al), ecu├íl (P: ~cu-al), ecv├íl, (├«vr) ec├íl / Pl: ~i, ~e / E: fr ├ęgal, lat aequlis, ~e] 1 a Care are acelea╚Öi dimensiuni cu altceva. 2 a (D. figuri geometrice) Care coincide prin suprapunere cu o alt─â figur─â. 3 a (D. recipiente, ├«nc─âperi etc.) Care are acela╚Öi volum cu altul. 4 a (Mat; Fiz) Care are aceea╚Öi valoare ├«n aceea╚Öi unitate de m─âsur─â. 5-6 sn, a (╚ś├«s semn ~) (Semn grafic format din dou─â liniu╚Ťe paralele, a╚Öezate orizontal ├«ntre dou─â expresii) care exprim─â o egalitate. 7 sn (├Äla) F─âr─â ~ Unic. 8 sn (├Äal) Excep╚Ťional. 9 a (Rar; ├«e) Partida este ~─â Cei doi adversari au aceea╚Öi for╚Ť─â. 10 sn (├Äe) A nu avea ~ A nu avea echivalent. 11 av (Legat de adjectiv prin prepozi╚Ťia ÔÇ×deÔÇŁ) La fel de. 12-13 a, av (D. substan╚Ťe, materiale etc.) (Care este) ├«n aceea╚Öi cantitate. 14 a (D. numere) Identic. 15 a (Pex; d. valori care pot fi exprimate numeric) Identic. 16 sn (├Äs) Pariu la ~ Conven╚Ťie prin care cele dou─â p─âr╚Ťi se angajeaz─â s─â pl─âteasc─â aceea╚Öi sum─â ├«n caz de pierdere. 17 a (D. unit─â╚Ťi de timp) Care are aceea╚Öi durat─â. 18 a (D. sunete, sentimente, senza╚Ťii etc.) Care are aceea╚Öi intensitate. 19 a (D. oameni, na╚Ťiuni, state etc.) Care ocup─â acela╚Öi loc ├«ntr-o ierarhie. 20 a (D. oameni, na╚Ťiuni, state) Care are acelea╚Öi ├«ndatoriri, drepturi, avantaje. 21-22 sn (├Äljv) De la ~ la ~ (Care exist─â) ├«n condi╚Ťii de egalitate. 23 sn (├Äe) A trata (pe cineva sau ceva) de la ~ la ~ A se comporta ├«ntr-o situa╚Ťie dat─â ca fiind pe aceea╚Öi treapt─â cu partenerul. 24-25 a, av (D. obiecte, fenomene, st─âri, sentimente comparate cu ele ├«nsele sub diverse aspecte) Statornic. 26-27 a, av (D. obiecte, fenomene, st─âri, sentimente comparate cu ele ├«nsele sub diverse aspecte) Invariabil. 28-29 a, av (D. obiecte, fenomene, st─âri, sentimente comparate cu ele ├«nsele sub diverse aspecte) Uniform. 30-31 a, av (D. obiecte, fenomene, st─âri, sentimente comparate cu ele ├«nsele sub diverse aspecte) Monoton. 32 a (D. oameni) Care se manifest─â ├«n mod constant, indiferent de ├«mprejur─âri Si: neschimb─âtor, statornic. 33 av (├Äe) A-i fi (cuiva) ~ A-i conveni ├«n aceea╚Öi m─âsur─â ╚Öi o solu╚Ťie ╚Öi cealalt─â. 34 av (├Äae) A-i fi indiferent.
egal├í [At: HELIADE, D. J. 5/1 / V: (├«nv) ecval├í / Pzi: ~l├ęz, (├«vr) eg├íl / E: fr ├ęgaler] 1-2 vtr A ajunge (sau a aduce pe cineva) la acela╚Öi nivel (de evolu╚Ťie, de dezvoltare, de importan╚Ť─â, al calit─â╚Ťii, al cantit─â╚Ťii, al intensit─â╚Ťii etc.) Si: a egaliza (1-2). 3 vr A se compara. 4 vt (Spt) A ob╚Ťine acela╚Öi num─âr de puncte cu adversarul. 5 vt (Mat; ├«nv) A fi egal cu... 6 vi (Rar) A avea aceea╚Öi valoare, aceea╚Öi semnifica╚Ťie etc. (dintr-un anumit punct de vedere) cu altcineva. corectat─â
eguál, ~ă a, av, sn vz egal
EG├üL, -─é, egali, -e, adj. 1. (Adesea adverbial ╚Öi substantivat) Care este la fel cu altul ├«ntr-o anumit─â privin╚Ť─â; (despre cet─â╚Ťeni, na╚Ťiuni etc.) care au acelea╚Öi drepturi ╚Öi acelea╚Öi ├«ndatoriri. ÔŚŐ F─âr─â egal = excep╚Ťional, neasemuit, ne├«ntrecut. ÔŚŐ Expr. A trata (pe cineva sau ceva) de la egal la egal = a se comporta ├«ntr-o ├«mprejurare dat─â ca fiind ├«n aceea╚Öi situa╚Ťie, pe aceea╚Öi treapt─â cu partenerul s─âu; a duce tratative cu cineva ├«n condi╚Ťii de egalitate (2). (Sport) A fi egal = a avea acela╚Öi num─âr de puncte. 2. (Mat.) Care are aceea╚Öi valoare ├«n aceea╚Öi unitate de m─âsur─â. ÔŚŐ Semn egal (╚Öi substantivat, n.) = semn grafic format din dou─â liniu╚Ťe paralele a╚Öezate orizontal ├«ntre dou─â expresii, care exprim─â o egalitate. ÔÖŽ (Despre figuri geometrice) Care coincide, prin suprapunere, cu o alt─â figur─â. 3. (Despre obiecte, fenomene sau fiin╚Ťe, comparate cu ele ├«nsele sub diverse aspecte, st─âri) Neschimbat, statornic; uniform, invariabil; monoton. ÔŚŐ Expr. (Adverbial) A-i fi (cuiva) egal = a-i conveni ├«n aceea╚Öi m─âsur─â ╚Öi o alternativ─â ╚Öi cealalt─â; a-i fi indiferent. ÔÇô Din fr. ├ęgal.
EGAL├ü, egalez, vb. I. Tranz., intranz. ╚Öi refl. A face s─â fie sau a fi la fel cu altul ├«ntr-o anumit─â privin╚Ť─â; a face s─â devin─â sau a deveni egal. ÔÖŽ Tranz. (Sport) A ob╚Ťine acela╚Öi num─âr de puncte cu altcineva. ÔÇô Din fr. ├ęgaler.
EG├üL, -─é, egali, -e, adj. 1. (Adesea adverbial ╚Öi substantivat) Care este la fel cu altul ├«ntr-o anumit─â privin╚Ť─â; (despre cet─â╚Ťeni, na╚Ťiuni etc.) care au acelea╚Öi drepturi ╚Öi acelea╚Öi ├«ndatoriri. ÔŚŐ F─âr─â egal = excep╚Ťional, neasemuit, ne├«ntrecut. ÔŚŐ Expr. A trata (pe cineva sau ceva) de la egal la egal = a se comporta ├«ntr-o ├«mprejurare dat─â ca fiind ├«n aceea╚Öi situa╚Ťie, pe aceea╚Öi treapt─â cu partenerul s─âu; a duce tratative cu cineva ├«n condi╚Ťii de egalitate (2). (Sport) A fi egal = a avea acela╚Öi num─âr de puncte. 2. (Mat.) Care are aceea╚Öi valoare ├«n aceea╚Öi unitate de m─âsur─â. ÔŚŐ Semn egal (╚Öi substantivat, n.) = semn grafic format din dou─â liniu╚Ťe paralele a╚Öezate orizontal ├«ntre dou─â expresii, care exprim─â o egalitate. ÔÖŽ (Despre figuri geometrice) Care coincide, prin suprapunere, cu o alt─â figur─â. 3. (Despre obiecte, fenomene sau fiin╚Ťe, comparate cu ele ├«nsele sub diverse aspecte, st─âri) Neschimbat, statornic; uniform, invariabil; monoton. ÔŚŐ Expr. (Adverbial) A-i fi (cuiva) egal = a-i conveni ├«n aceea╚Öi m─âsur─â ╚Öi o alternativ─â ╚Öi cealalt─â; a-i fi indiferent. ÔÇô Din fr. ├ęgal.
EGAL├ü, egalez, vb. I. Tranz., intranz. ╚Öi refl. A face s─â fie sau a fi la fel cu altul ├«ntr-o anumit─â privin╚Ť─â; a face s─â devin─â sau a deveni egal. ÔÖŽ Tranz. (Sport) A ob╚Ťine acela╚Öi num─âr de puncte cu altcineva. ÔÇô Din fr. ├ęgaler.
EG├üL, -─é, egali, -e, adj. 1. Care este la fel cu altul ├«ntr-o anumit─â privin╚Ť─â; (despre cet─â╚Ťeni, na╚Ťiuni etc.) care au acelea╚Öi drepturi ╚Öi acelea╚Öi datorii. V. asemenea. Face╚Ťi ca-n ast─â lume s─â aib─â parte dreapt─â, Egal─â fiecare, ╚Öi s─â tr─âim ca fra╚Ťi! EMINESCU, O. I 60. C├«nd romanii ocupar─â p├«m├«ntul, dacii to╚Ťi erau liberi ╚Öi egali; se bucurau to╚Ťi de acelea╚Öi drepturi. B─éLCESCU, O. I 325. ÔŚŐ (Construit cu prep. ┬źcu┬╗ sau cu dativul introduc├«nd al doilea termen al compara╚Ťiei) Femeia ├«n Republica Popular─â Romin─â are drepturi egale cu ale b─ârbatului ├«n toate domeniile vie╚Ťii economice, politice, de stat ╚Öi culturale. CONST. R.P.R. 39. (Construit cu prep. ┬ź├«n┬╗ care introduce domeniul ├«n care se face compara╚Ťia) Acest teren este egal ├«n suprafa╚Ť─â cu cel ├«nvecinat. ÔŚŐ (Adverbial) Pentru mine p─ârerile s├«nt egal de legitime, egal de ├«ntemeiate ╚Öi, prin urmare, egal de respectabile. CARAGIALE, O. III 270. ÔŚŐ (Substantivat) Femeia particip─â cu titlul de egal─â a b─ârbatului ├«n toate bran╚Öele economice ╚Öi sociale. SAHIA, U.R.S.S. 108. Faust s├«nt eu, chiar eu ÔÇô nu altul ÔÇô ╚Öi egalul ├«╚Ťi s├«nt eu. MACEDONSKI, O. I 276. (Loc. adj.) F─âr─â egal = f─âr─â pereche, excep╚Ťional, neasemuit, extraordinar, ne├«ntrecut. Victorie f─âr─â egal. (Expr.) A trata (cu cineva) de la egal la egal = a se comporta ├«ntr-o ├«mprejurare dat─â ca fiind ├«n aceea╚Öi situa╚Ťie, pe aceea╚Öi treapt─â cu partenerul s─âu, a duce tratative cu cineva ├«n condi╚Ťii de egalitate. (Sport) A fi la egal = a avea acela╚Öi num─âr de puncte. ÔÖŽ (Mat.) Care are aceea╚Öi valoare ├«n aceea╚Öi unitate de m─âsur─â. Dou─â cantit─â╚Ťi egale cu o a treia s├«nt egale ├«ntre ele. ÔŚŐ (├Än construc╚Ťii eliptice) Doi ╚Öi cu doi egal patru. 2. (Despre obiecte, fenomene sau persoane, comparate cu ele ├«nsele, sub diverse aspecte, st─âri) Neschimbat, statornic, uniform, invariabil; monoton. V. lini╚Ötit, indiferent. Ochii-s obosi╚Ťi de aceast─â priveli╚Öte egal─â a ╚Öesurilor. D. BOTEZ, P. O. 60. ├Än glasul uscat ╚Öi egal al me╚Öterului r─âzbea ca un r─âsunet din afundul suferin╚Ťilor trecute. SADOVEANU, M. C. 174. ├Än tot ce urmeaz─â, persoanele toate p─âstreaz─â un calm imperturbabil, egal ╚Öi plin de dignitate. CARAGIALE, M. 325. ÔŚŐ (Adverbial, ├«n expr.) A-i fi (cuiva) egal = a-i fi tot una, a-l l─âsa indiferent. Mi-e egal dac─â pleci sau dac─â r─âm├«i.
EGAL├ü, egalez, vb. I. 1. Refl. reciproc. A fi la fel ├«n anumite privin╚Ťe. Duduia Lizuca ╚Öi c├«nele Patrocle, fiin╚Ťe simple care se egaleaz─â ╚Öi se pricep. IBR─éILEANU, S. 7. ÔÖŽ Tranz. A face s─â fie la fel cu altul ├«n anumite privin╚Ťe. 2. Intranz. (Sport) A ajunge la acela╚Öi num─âr de puncte. Echipa Dinamo a egalat, jocul termin├«ndu-se cu 2-2.
egál adj. m., pl. egáli; f. egálă, pl. egále
egalá (a ~) vb., ind. prez. 3 egaleáză
egál adj. m., pl. egáli; f. sg. egálă, pl. egále
egal├í vb., ind. prez. 1 sg. egal├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. egale├íz─â
EG├üL adj., s. 1. adj. deopotriv─â, identic. (Persoane ~ ├«n ├«n─âl╚Ťime.) 2. s. v. seam─ân.
EGALÁ vb. 1. v. egaliza. 2. a ajunge. (L-a ~ la scor.)
Egal Ôëá inegal, neegal
EG├üL, -─é adj. 1. La fel, asemenea (ca natur─â, fel, cantitate etc.). ÔÖŽ Uniform. 2. (Geom.; despre figuri) Care se suprapune exact. 3. (Despre oameni; ╚Öi s.m.) Care este de acela╚Öi rang, de aceea╚Öi valoare. [< fr. ├ęgal, cf. lat. aequalis].
EGAL├ü vb. I. 1. tr., refl. A face sau a deveni egal; a fi sau a face s─â fie (aproape) la fel cu altul ├«n anumite privin╚Ťe. 2. tr. (Sport) A atinge acela╚Öi num─âr de puncte cu altcineva. [< fr. ├ęgaler].
EG├üL, -─é I. adj. 1. la fel, asemenea. ÔŚŐ uniform. 2. (despre expresii matematice) care are aceea╚Öi valoare cu o alt─â expresie sau cu un num─âr dat. ÔŚŐ (despre mul╚Ťimi) format din acelea╚Öi elemente. ÔŚŐ (despre figuri geometrice) care se suprapun exact. 4. (despre oameni; ╚Öi s. m.) de acela╚Öi rang, de aceea╚Öi valoare. II. s. n. semn (=) care exprim─â o egalitate. (< fr. ├ęgal)
EGAL├ü vb. I. tr., refl. a face, a deveni egal; a fi sau a face s─â fie la fel cu altul ├«n anumite privin╚Ťe. II. tr. (sport) a atinge acela╚Öi num─âr de puncte cu altcineva. (< fr. ├ęgaler)
PR├ŹMUS ├ŹNTER P├üRES loc. s. (cu referire la cel mai ├«nzestrat sau mai onorat ├«ntr-un grup) primul ├«ntre egali. (< lat. primus inter pares)
eg├íl (eg├íl─â), adj. ÔÇô Care este la fel cu altul. Fr. ├ęgal. ÔÇô Der. (din fr.) egala, vb.; egalitar, adj.; egalabil, adj.; egalitate, s. f.; egaliza, vb.; egalizator, adj.; inegal, adj.; neegal, adj.
EG├üL1 adv. ├Än aceea╚Öi m─âsur─â; deopotriv─â; la fel. A ├«mp─âr╚Ťi ~. ÔŚŐ A-i fi (cuiva) ~ a-i fi (cuiva) indiferent. /<fr. ├ęgal
EG├üL2 ~─â (~i, ~e) 1) Care este la fel cu altul sau cu altcineva ├«n ceea ce prive╚Öte anumi╚Ťi parametri (cantitate, dimensiuni, calitate, valoare etc.). 2) (despre persoane, state) Care are acelea╚Öi drepturi ╚Öi ├«ndatoriri; de acela╚Öi rang. ÔŚŐ F─âr─â ~ care nu are asem─ânare; f─âr─â seam─ân; inegalabil. 3) Care r─âm├óne neschimbat ├«n permanen╚Ť─â; constant. /<fr. ├ęgal
A EGAL├ü1 ~├ęz tranz. 1) A face s─â fie egal. 2) (suprafe╚Ťe, terenuri) A face s─â devin─â neted; a netezi; a ├«ndrepta; a nivela; a aplana. /<fr. ├ęgaler
A EGAL├ü2 ~├ęz intranz. sport A face scor egal cu adversarul. /<fr. ├ęgaler
A SE EGAL├ü m─â ~├ęz intranz. A deveni egal (sub aspect calitativ sau cantitativ). /<fr. ├ęgaler
egal a. 1. asemenea ├«n cantitate, ├«n valoare, ├«n ├«ntindere: greut─â╚Ťi egale; 2. care nu se schimb─â: pas egal; 3. care se bucur─â de acelea╚Öi drepturi: to╚Ťi sunt egali ├«naintea legii; 4. indiferent: totul ├«i este egal. ÔĽĹ m. cel egal cu al╚Ťii: nÔÇÖare egalul s─âu. ÔĽĹ adv. deopotriv─â.
egal├á v. 1. a face egal: a egala p─âr╚Ťile; 2. a fi egal cu: nimic nu egala curajul s─âu.
*eg├íl, -─â adj. (fr. ├ęgal, d. lat. aequalis, it. uguale). Asemenea ├«n natur─â, cantitate, calitate: oameni─ş nu pot fi egal─ş uni─ş cu al╚Ťi─ş. Care nu se schimb─â: temperatur─â egal─â. Indiferent: asta m─ş-e egal. Subst. De acela╚Ö─ş rang: a tr─âi cu egali─ş t─â─ş. Adv. ├Än mod egal. V. seam─ân.
*egal├ęz v. tr. (fr. ├ęgaler). Fac egal: moartea ├«─ş egaleaz─â pe to╚Ť─ş oameni─ş. ├Äs egal: nimica nu egaleaz─â curaju lu─ş.
EGAL adj., s. 1. adj. deopotriv─â. (Persoane ~ ├«n ├«n─âl╚Ťime.) 2. s. pereche, potriv─â, seam─â, seam─ân. (Nu are ~ ├«n lume.)
EGALA vb. 1. a egaliza. (A ~ lungimea a dou─â bare.) 2. a ajunge. (L-a ~ la scor.)
PRIMUS INTER PARES (lat.) primul ├«ntre egali ÔÇô Persoana cea mai ├«nzestrat─â sau mai onorat─â ├«ntr-un grup relativ omogen.
ÔÇ×Primus inter paresÔÇŁ, expresie latin─â ├«nsemn├ónd ÔÇ×primul dintre egaliÔÇŁ ╚Öi care desemneaz─â pozi╚Ťia episcopului de Roma ╚Öi a Bis. cre╚Ötine ├«n cadrul pentarhiei, adic─â a sistemului celor cinci vechi patriarhate (Roma, Constantinopol, Alexandria, Antiohia ╚Öi Ierusalim) din perioada sinoadelor ecumenice.

Egala dex online | sinonim

Egala definitie

Intrare: egal
egal adjectiv
egual
ecval
ecal
ecual
Intrare: egala
egala verb grupa I conjugarea a II-a
ecvala