Dicționare ale limbii române

10 definiții pentru efervescent

efervescént, ~ă a [At: PROT. – POP., N. D. / Pl: ~nți, ~e / E: fr effervescent, lat effervescens, -ntis] 1 (D. lichide) Care fierbe. 2 (D. lichide) Care degajă cu putere gaze în timpul unei reacții chimice sau fizice. 3 (D. reacții) Care se produce cu efervescență (2). 4 (Fig) Agitat. 5 (Fig) Înflăcărat.
EFERVESCÉNT, -Ă, efervescenți, -te, adj. (Despre lichide) Care dezvoltă cu putere gaze în cursul unei reacții chimice. ♦ Fig. Agitat, frământat; clocotitor. – Din fr. effervescent, lat. effervescens, -ntis.
EFERVESCÉNT, -Ă, efervescenți, -te, adj. (Despre lichide) Care dezvoltă cu putere gaze în cursul unei reacții chimice. ♦ Fig. Agitat, frământat; clocotitor. – Din fr. effervescent, lat. effervescens, -ntis.
EFERVESCÉNT, -Ă, efervescenți, -te, adj. (Despre lichide) Care dezvoltă cu putere gaze în cursul unei reacții chimice. ♦ Fig. Clocotitor.
efervescént adj. m., pl. efervescénți; f. efervescéntă, pl. efervescénte
efervescént adj. m., pl. efervescénți; f. sg. efervescéntă, pl. efervescénte
EFERVESCÉNT, -Ă adj. 1. (Despre lichide) Care dezvoltă gaze puternice în timpul unei reacții chimice. 2. (Fig.) Clocotitor. [Pl. -nți, -nte. / < fr. effervescent, cf. lat. effervescere – a clocoti].
EFERVESCÉNT, -Ă adj. 1. (despre lichide) care dezvoltă cu putere gaze în timpul unei reacții chimice. 2. (fig.) agitat, frământat, clocotitor. (< fr. effervescent, lat. effervescens)
EFERVESCÉNT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre lichide) Care produce efervescență; producător de efervescență. 2) fig. Care se manifestă cu efervescență; plin de efervescență. Pasiune ~tă. /<fr. effervescent, lat. effervescens, ~ntis
*efervescént, -ă adj. (lat. effervéscens, – éntis, d. effervéscere, a ferbe, a clocoti). Care clocotește.

efervescent definitie

efervescent dex

Intrare: efervescent
efervescent adjectiv