Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

16 defini╚Ťii pentru efeminat

efemin├í vtr [At: COSTINESCU / Pzi: ~n├ęz / E: fr eff├ęminer] 1-4 (D. b─ârba╚Ťi; liv) A deveni sau a face s─â devin─â asem─ân─âtor (fizic sau) psihic cu o femeie Si: (├«nv) a (se) efemeia (1-4). 5-8 (Pex; rar) A-╚Öi pierde sau a face s─â-╚Öi piard─â for╚Ťa (moral─â) Si: a (se) mole╚Öi.
efemin├ít, ~─â [At: LM / Pl: ~a╚Ťi, ~e / E: fr eff├ęmin├ę, lat effeminatus] 1-2 sm, a (Liv) (B─ârbat) care are aspect feminin. 3-4 sm, a (Liv) (B─ârbat) care are caracter feminin. 5-8 smf, a (Pex) (Om) lipsit de for╚Ť─â (moral─â). 9-10 av F─âr─â for╚Ť─â (moral─â). 11 a (Iuz) Afemeiat (1).
EFEMIN├ü, efeminez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. 1. (Rar) A (se) mole╚Öi, a (se) ├«nmuia. 2. A face s─â capete sau a c─âp─âta aspect sau caracter feminin. ÔÇô Din fr. eff├ęminer.
EFEMIN├üT, -─é, efemina╚Ťi, -te, adj. Cu aspect sau caracter feminin, delicat; p. ext. molatic, mole╚Öit. ÔÖŽ Iubitor de pl─âceri. ÔÇô Din fr. eff├ęmin├ę, lat. effeminatus.
EFEMIN├ü, efeminez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. 1. (Rar) A (se) mole╚Öi, a (se) ├«nmuia. 2. (Livr.) A face s─â devin─â sau a deveni asem─ân─âtor psihologic sau fizic cu o femeie. ÔÇô Din fr. eff├ęminer.
EFEMIN├üT, -─é, efemina╚Ťi, -te, adj. (Rar) Cu aspect sau caracter feminin, delicat; p. ext. molatic, mole╚Öit. ÔÖŽ Iubitor de pl─âceri. ÔÇô Din fr. eff├ęmin├ę, lat. effeminatus.
EFEMIN├üT, -─é, efemina╚Ťi, -te, adj. (Rar) Mole╚Öit, iubitor de pl─âceri. ╚śi se poate ca, spre r─âul unei gin╚Ťi efeminate, Regilor p─âta╚Ťi de crime, preo╚Ťimii desfr├«nate, Magul, paza r─âzbun─ârii, a cetit semnul ├«ntors. EMINESCU, O. I 45.
efeminá (a ~) vb., ind. prez. 3 efemineáză
efemin├í vb., ind. prez. 1 sg. efemin├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. efemine├íz─â
EFEMIN├ü vb. I. tr., refl. (Rar) A (se) asem─âna psihologic sau fizic cu o femeie; (fig.) a (se) mole╚Öi, a (se) ├«nmuia. [< fr. eff├ęminer].
EFEMIN├üT, ÔÇô ─é adj. Cu caracter femeiesc; molatic. [Cf. fr. eff├ęmin├ę, lat. effeminatus].
EFEMIN├ü vb. tr., refl. a face s─â devin─â, a deveni asem─ân─âtor, psihologic sau fizic, cu o femeie; a (se) deviriliza; (fig.) a (se) mole╚Öi, a (se) ├«nmuia. ÔŚŐ (despre homosexuali) a adopta habitudini feminine. (< fr. ├ęffeminer, lat. effeminare)
EFEMIN├üT, -─é adj. cu caracter femeiesc; molatic. (< fr. eff├ęmin├ę, lat. effeminatus)
EFEMIN├üT ~t─â (~╚Ťi, ~te) Care prin felul s─âu de a fi se aseam─ân─â femeilor; cu caracter femeiesc. /<fr. ├ęffemin├ę, lat. effeminatus
*efemin├ít, -─â adj. (lat. effeminatus). Afeme─şat. Mole╚Öit.
*efemin├ęz v. tr. (lat. eff├ęmino, -├íre, d. femina, feme─şe). Fig. Afeme─şez, mole╚Öesc sufletu.

Efeminat dex online | sinonim

Efeminat definitie

Intrare: efemina
efemina verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: efeminat
efeminat adjectiv