Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru editur─â

edit├║r─â sf [At: TELEGRAFUL (1854), 42/80 / Pl: ~ri / E: edita + -ur─â] 1 (╚ś├«s, ├«nv, cas─â de ~) ├Äntreprindere care editeaz─â c─âr╚Ťi, publica╚Ťii periodice etc. Si: (rar) papet─ârie. 2-3 (├Änv) Editare (1, 3).
EDIT├ÜR─é, edituri, s. f. Institu╚Ťie cu personalitate juridic─â, specializat─â ├«n valorificarea dreptului de autor, care editeaz─â c─âr╚Ťi, publica╚Ťii periodice etc. ÔÇô Edita + suf. -ur─â.
EDIT├ÜR─é, edituri, s. f. Institu╚Ťie care editeaz─â c─âr╚Ťi, publica╚Ťii periodice etc. ÔÇô Edita + suf. -ur─â.
EDIT├ÜR─é, edituri, s. f. ├Äntreprindere care editeaz─â c─âr╚Ťi, publica╚Ťii periodice, opere muzicale, imprimate etc. Editura Academiei R.P.R.
edit├║r─â s. f., g.-d. art. edit├║rii; pl. edit├║ri
edit├║r─â s. f., g.-d. art. edit├║rii; pl. edit├║ri
EDIT├ÜR─é s.f. ├Äntreprindere care editeaz─â c─âr╚Ťi, publica╚Ťii periodice etc. [< edit(or) + -ur─â, dup─â colectur─â].
EDIT├ÜR─é s. f. ├«ntreprindere care editeaz─â c─âr╚Ťi, publica╚Ťii etc. (< edit/or/ + -ur─â)
EDIT├ÜR─é ~i f. Institu╚Ťie specializat─â pentru editare (de c─âr╚Ťi, periodice, compozi╚Ťii muzicale etc.). [G.-D. editurii] /a edita + suf. ~ur─â
editur─â f. ac╚Ťiunea ╚Öi rezultatul edit─ârii.
*edit├║r─â f., pl. ─ş (d. editor). Ac╚Ťiunea de a edita ╚Öi rezultatu e─ş. A da o carte ├«n editur─â, a o da unu─ş librar sÔÇÖo tip─âreasc─â cu cheltu─şala lu─ş. Localu aceste─ş ac╚Ťiun─ş. ÔÇô Acest cuv. nu exist─â ├«n limba lat. it. ╚Öi fr.
edit├║r─â-pir├ít s. f. 1991 Editur─â care public─â lucr─âri f─âr─â a pl─âti drepturile cuvenite autorilor sau altor edituri v. edi╚Ťie-pirat (din editur─â + pirat)
EDIT├ÜR─é (< editor) s. f. Institu╚Ťie cu personalitate juridic─â specializat─â ├«n valorificarea dreptului de autor, care public─â ╚Öi difuzeaz─â operele de crea╚Ťie intelectual─â. ├Änc─â din Antichitate s-au multiplicat manuscrise prin copiere, orice persoan─â interesat─â ├«n achizi╚Ťionarea unui manuscris put├ónd s─â-l recopieze. ├Än perioada Evului Mediu, ├«n Europa, ateliere de copiat au existat aproape numai ├«n m─ân─âstiri, Biserica fiind principalul editor de carte. O activitate de editare sus╚Ťinut─â a ├«nceput ├«ns─â, practic, o dat─â cu apari╚Ťia tiparului ├«n Europa. ├Än sec. 16-17, au ├«nceput s─â se afirme case editoriale ca Elzevir (Leiden), Plantin (Anvers), Estienne (Paris) ╚Ö.a., dup─â care s-au ├«nfiin╚Ťat edituri la Leipzig, Viena, Floren╚Ťa, Z├╝rich, Londra, Edinburgh (├«n Europa), Boston, Philadelphia, New York (S.U.A.). Printre cele mai vechi ╚Öi mai importante edituri din Rom├ónia au fost ÔÇ×SocecÔÇŁ (1852), ÔÇ×Casa ╚ścoalelorÔÇŁ (1896), ÔÇ×MinervaÔÇŁ (1898), ÔÇ×Datina Rom├óneasc─âÔÇŁ (1908), ├«nfiin╚Ťat─â de N. Iorga, ÔÇ×Cartea Rom├óneasc─âÔÇŁ (1919), ÔÇ×Cultura na╚Ťional─âÔÇŁ (1921), continuat─â de ÔÇ×Funda╚Ťia regal─â pentru literatur─â ╚Öi art─âÔÇŁ (1933), condus─â de Al. Rosetti ╚Ö.a. ├Än prezent, ├«n Rom├ónia exist─â c. 3.000 de edituri ╚Öi case editoriale (Editura Academiei, Editura Albatros, Cartea Rom├óneasc─â, Editura Ion Creang─â, Editura Dacia, Editura Didactic─â ╚Öi Pedagogic─â, Editura Eminescu, Editura Enciclopedic─â, Editura Kriterion, Editura Litera, Editura Meridiane, Editura Minerva, Editura ╚śtiin╚Ťific─â, Editura Tehnic─â; Editura All, Editura Funda╚Ťiei Culturale Rom├óne, Editura Humanitas, Institutul European, Editura Nemira, Editura RAO, Editura Teora, Editura Univers Enciclopedic ╚Ö.a.).

Editur─â dex online | sinonim

Editur─â definitie

Intrare: editur─â
editur─â substantiv feminin