edip definitie

4 definiții pentru edip

Edip m. 1. Mit. fiul lui Laiu și al Iocastei: el ucise pe tatăl-său fără să-l cunoască și deveni, fără să știe, bărbatul propriei sale mame, după ce deslegă ghicitoarea Sfinxului: aflând de nenorocirile și crimele sale, Edip își scoase ochii și umblă rătăcind din oraș în oraș călăuzit de ale sale două fiice, Antigona și Ismena; 2. fig. ghicitor de enigme.
Edip = Oedipus.
EDIP (OEDIPUS, OIDIPUS) (în mitologia greacă), erou din ciclul legendelor teban. Abandonat în munți îndată după naștere de către tatăl său, Laios, regele Tebei, căruia un oracol îi prezisese că va pieri de mâna propriului său fiu. E., care nu-și cunoștea părinții, și-a ucis mai târziu tatăl și s-a căsătorit ci mama sa, Iocasta. Aflând adevărul, E. și-a scos ochii. V. Sfinxul. ◊ (Psih.) Complexul lui E. = complex psihologic evidențiat de S. Freud pentru a descrie ura geloasă a fiului față de tată și dorința sexuală față de mamă, în perioada structurării psihismului infantil.
Edip (Oedip) (în mitologia greacă), erou din ciclul legendelor tebane, fiul lui Laios, regele Tebei, căruia un oracol îi prezisese că va fi ucis de propriul său fiu. Abandonat în munți de tatăl său, este salvat de niște sclavi și crescut la curtea regelui Polybos. Și-a ucis din impulsivitate tatăl, pe care nu-l cunoscuse, și s-a căsătorit cu Iocasta, mama sa. Aflând adevărul, Edip și-a scos ochii.

edip dex