edificare definitie

2 intrări

30 definiții pentru edificare

edifáce v vz edifica
edificá [At: NEGULICI / V: (reg) i~, (îvr) ~fáce / Pzi: edífic / E: fr édifier, lat aedificare] 1 vt (Rar) A construi, a ridica (clădiri monumentale). 2-3 vtr A (se) lămuri. 4 vt (Fig; înv) A crea. 5 vt (Fig; înv) A organiza. 6 vt (Înv; fig) A insufla pietate prin exemple și prin cuvinte.
edificáre sf [At: CALENDAR (1854), XXIII/8 / Pl: ~cắri / E: edifica] 1 Construire, ridicare (a unor clădiri monumentale) Si: (înv) edificație (1). 2 Lămurire. 3 (Înv; fig) Creație. 4 (Înv; fig) Organizare. 5 (Înv; fig) Insuflare a unui sentiment de pietate, prin exemple și prin cuvinte Si: (înv) edificație (5).
EDIFICÁ, edífic, vb. I. 1. Tranz. (Adesea fig.) A zidi, a ridica, a clădi (construcții monumentale). 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) lămuri, a (se) clarifica. – Din fr. édifier, lat. aedifîcare.
EDIFICÁRE, edificări, s. f. Acțiunea de a (se) edifica și rezultatul ei. – V. edifica.
EDIFICÁ, edífic, vb. I. 1. Tranz. (Adesea fig.) A zidi, a ridica (III, 5), a clădi (construcții monumentale). 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) lămuri, a (se) clarifica. – Din fr. édifier, lat. aedificare.
EDIFICÁRE, edificări, s. f. Acțiunea de a (se) edifica și rezultatul ei. – V. edifica.
EDIFICÁ, edífic, vb. I. Tranz. 1. A zidi, a construi, a clădi. 2. A lămuri. ◊ Refl. S-a edificat asupra acestui lucru.
EDIFICÁRE s. f. Acțiunea de a (se) edifica. 1. Construire, zidire, clădire. ◊ Fig. Știința gramaticală îndatora pe romînii învățați... a lucra la edificarea codului viitor a gramaticii romîne. RUSSO, S. 60. 2. Informare, lămurire. M-am hotărît s-o scriu eu pentru edificarea istoricilor noștri. ANGHEL, PR. 178.
edificá (a ~) vb., ind. prez. 3 edífică
edificáre s. f., g.-d. art. edificắrii; pl. edificắri
edificá vb., ind. prez. 1 sg. edífic, 3 sg. și pl. edífică
edificáre s. f., g.-d. art. edificării; pl. edificări
EDIFICÁ vb. v. lămuri.
EDIFICÁ vb. v. clădi, construi, dura, face, înălța, ridica, zidi.
EDIFICÁRE s. v. lămurire.
EDIFICÁRE s. v. clădire, construcție, construire, durare, înălțare, ridicare, zidire.
EDIFICÁ vb. I. 1. tr. A zidi, a construi, a clădi (mai ales construcții monumentale). 2. tr., refl. A (se) lămuri. [P.i. edífic. / < lat. aedificare < aedes – casă, facere – a face, cf. it. edificare].
EDIFICÁRE s.f. Acțiunea de a (se) edifica și rezultatul ei; construire, zidire. ♦ Lămurire. [< edifica].
EDIFICÁ vb. I. tr. (și fig.) a zidi, a construi, a clădi. II. tr., refl. a (se) lămuri, a (se) clarifica. (< fr. édifer, lat. edificare)
edificá (edífic, edificát), vb. – A construi, a ridica. Lat. aedificare (sec. XIX). – Der. edificant, adj.; edificator, adj.; edificiu, s. n.
A EDIFICÁ edífic tranz. 1) (clădiri, case, monumente etc.) A făuri prin lucrări de construcție; a zidi; a ridica; a înălța; a dura; a clădi; a construi. 2) (persoane) A face să se edifice. /<fr. édifier, lat. aedificare
A SE EDIFICÁ mă edífic intranz. A ajunge să pătrundă clar cu mintea; a se clarifica; a se lămuri. /<fr. édifier, lat. aedificare
edificà v. 1. a construi un edificiu; 2. a înălța sufletul, a insufla pietate prin exemple sau prin cuvinte; 3. a instrui, a informa: sunt deplin edificat asupră-i.
*edífic, a v. tr. (lat. aedifico, -áre, d. aedes, casă, templu, și fácere, a face). Construĭesc un edificiŭ. Fig. Înalț sufletu pin exemple saŭ cuvinte. Instruĭesc, informez: îs edificat! V. pliroforisesc.
*edificațiúne f. (lat. aedificátio, -ónis). Acțiunea de a edifica. Fig. Înălțare a sufletuluĭ pin exemplu orĭ vorbă. Instruire, informare. – Și -áție, dar maĭ des -áre.
EDIFICA vb. a (se) clarifica, a (se) dumeri, a (se) lămuri. (S-a ~ imediat cum a văzut actele.)
edifica vb. v. CLĂDI. CONSTRUI. DURA. FACE. ÎNĂLȚA. RIDICA. ZIDI.
EDIFICARE s. clarificare, dumerire, lămurire. (~ lui într-o problemă.)
edificare s. v. CLĂDIRE. CONSTRUCȚIE. CONSTRUIRE. DURARE. ÎNĂLȚARE. RIDICARE. ZIDIRE.

edificare dex

Intrare: edifica
edifica verb grupa I conjugarea I
ediface
Intrare: edificare
edificare substantiv feminin