edecliu definitie

8 definiții pentru edecliu

edeclíu sm [At: ȘIO II1, 223 / V: (înv) ~di~, i~, idi~, ie~ / Pl: ~ii / E: tc ydekli] (Înv) Slujitor (cu rang inferior) la curtea domnească.
ediclíu sm vz edecliu
EDECLÍU, edeclii, s. m. (Înv.) Slujitor (cu rang inferior) la Curtea domnească. – Din tc. yedecli.
EDECLÍU, edeclii, s. m. (Înv.) Slujitor (cu rang inferior) la curtea domnească. – Din tc. yedecli.
EDECLÍU, edeclii, s. m. (Ieșit din uz) Slujitor la curtea domnească. Eram edecliu și aveam odaie în curtea domnească. GHICA, S. A. 47. Un edecliu intrînd îi dete o scrisoare. NEGRUZZI, S. I 179. – Variantă: idiclíu (FILIMON, C. 57) s. m.
edeclíu (înv.) (-de-cliu) s. m., art. edeclíul; pl. edeclíi, art. edeclíii (-cli-ii)
edeclíu s. m. (sil. -cliu), art. edeclíul; pl. edeclíi, art. edeclíii
edéc, edeclíŭ, V. ĭedec...

edecliu dex

Intrare: edecliu
edecliu substantiv masculin
  • silabisire: -cliu
edicliu