Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

20 defini╚Ťii pentru echivalent

echival├ęnt, ~─â [At: I. GOLESCU, C. / V: (├«nv) ecui~, ecvi~, equi~ a, sn / Pl: ~n╚Ťi, ~e / E: fr ├ęquivalent, lat aequivalens, -ntis] 1-8 smf, a (Valoare, efect, semnifica╚Ťie, sens) egale cu altceva. 9-10 a (D. figuri geometrice) Care are aceea╚Öi suprafa╚Ť─â sau acela╚Öi volum cu alt─â figur─â, f─âr─â a fi identic─â cu aceasta. 11-12 sn, a (Cuv├ónt) identic ca sens cu altul. 13-14 sn, a (M─ârime, num─âr etc.) care caracterizeaz─â egalitatea sau echivalen╚Ťa, dintr-un anumit punct de vedere, a dou─â efecte sau a dou─â ac╚Ťiuni. 15-18 sn, a (Cuv├ónt, expresie) care poate substitui un alt cuv├ónt, o alt─â expresie. 19 sn Marfa care, av├ónd ├«nglobat─â ├«n ea aceea╚Öi cantitate de munc─â social─â cu o alt─â marf─â, serve╚Öte la exprimarea valorii acesteia din urm─â. 20 sn (├Äs) ~ general Marfa care serve╚Öte la exprimarea valorii tuturor celorlalte m─ârfuri, ├«ndeplinind rolul de bani.
ecvival├ęnt, ~─â a, sn vz echivalent
ECHIVAL├ëNT, -─é, echivalen╚Ťi, -te, adj., s. n. I. Adj. (Adesea substantivat) Care are aceea╚Öi valoare, acela╚Öi efect, aceea╚Öi semnifica╚Ťie sau acela╚Öi sens cu altceva. ÔÖŽ (Despre figuri geometrice) Care are aceea╚Öi arie cu alt─â figur─â, f─âr─â a fi identic─â cu aceasta. II. S. n. M─ârime, num─âr etc. care caracterizeaz─â egalitatea sau echivalen╚Ťa, dintr-un anumit punct de vedere, a dou─â efecte sau a dou─â ac╚Ťiuni. [Pl. ╚Öi: (II, m.) echivalen╚Ťi] ÔÇô Din fr. ├ęquivalent, lat. aequivalens, -ntis.
ECHIVAL├ëNT, -─é, echivalen╚Ťi, -te, adj., s. n. I. Adj. (Adesea substantivat) Care are aceea╚Öi valoare, acela╚Öi efect, aceea╚Öi semnifica╚Ťie sau acela╚Öi sens cu altceva. ÔÖŽ (Despre figuri geometrice) Care are aceea╚Öi suprafa╚Ť─â sau acela╚Öi volum cu alt─â figur─â, f─âr─â a fi identic─â cu aceasta. II. S. n. 1. M─ârime, num─âr etc. care caracterizeaz─â egalitatea sau echivalen╚Ťa, dintr-un anumit punct de vedere, a dou─â efecte sau a dou─â ac╚Ťiuni. 2. Marf─â care, av├ónd ├«nglobat─â ├«n ea aceea╚Öi cantitate de munc─â social─â cu o alt─â marf─â, serve╚Öte la exprimarea valorii acesteia din urm─â. ÔŚŐ Echivalent general = marf─â care serve╚Öte la exprimarea valorii tuturor celorlalte m─ârfuri, ├«ndeplinind rolul de bani. ÔÇô Din fr. ├ęquivalent, lat. aequivalens, -ntis.
ECHIVAL├ëNT, -─é, echivalen╚Ťi, -te, adj. Care este de aceea╚Öi valoare sau de aceea╚Öi semnifica╚Ťie cu altceva. ÔŚŐ (Substantivat) R├«sul e o cre╚Ötere de energie, ╚Öi, ori de unde ne-ar veni, ├«l pl─âtim cu un echivalent din simpatia noastr─â. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 69. ÔÖŽ (Despre cuvinte, expresii etc.) Care are acela╚Öi sens cu altul. V. sinonim. Cuvintele ┬źnea┬╗ ╚Öi ┬źz─âpad─â┬╗ s├«nt cuvinte echivalente. ÔÖŽ (Despre figuri geometrice) Care are aceea╚Öi arie cu alt─â figur─â, f─âr─â ca la suprapunere s─â coincid─â.
echival├ęnt1 adj. m., pl. echival├ęn╚Ťi; f. echival├ęnt─â, pl. echival├ęnte
!echival├ęnt2 s. n. / s. m., pl. echival├ęnte/echival├ęn╚Ťi
echival├ęnt adj. m., pl. echival├ęn╚Ťi; f. sg. echival├ęnt─â, pl. echival├ęnte
echival├ęnt s. n., pl. echival├ęnte
ECHIVALÉNT adj. v. concordant.
ECHIVAL├ëNT, -─é adj. De valoare egal─â. ÔÖŽ (Despre cuvinte, locu╚Ťiuni etc.) Identic ca sens cu altul. ÔÖŽ (Despre figuri geometrice) Egal ca arie cu alt─â figur─â, f─âr─â a coincide ca form─â. // s.m. Cantitate de materie, de for╚Ť─â etc. egal─â cu o alta. [Cf. fr. ├ęquivalent, lat. aequivalens].
ECHIVAL├ëNT, -─é I. adj. 1. (╚Öi s.) care are aceea╚Öi valoare, semnifica╚Ťie, acela╚Öi efect cu altceva. 2. (despre figuri, corpuri geometrice) cu aceea╚Öi arie, f─âr─â a coincide ca form─â. II. s. n. 1. cantitate de materie, de for╚Ť─â etc. egal─â cu o alta. 2. m─ârime, num─âr, etc. care caracterizeaz─â egalitatea de valoare sau de semnifica╚Ťie a dou─â efecte sau ac╚Ťiuni. 3. marf─â care, av├ónd ├«nglobat─â ├«n ea aceea╚Öi cantitate de munc─â social─â cu o alt─â marf─â, serve╚Öte la exprimarea valorii acesteia. (< fr. ├ęquivalent, lat. aequivalens)
ECHIVAL├ëNT1 ~t─â (~╚Ťi, ~te) Care echivaleaz─â; cu valoare egal─â. Sume ~te. /<fr. ├ęquivalent, lat. aequivalens, ~ntis
ECHIVAL├ëNT2 ~e n. 1) M─ârime care indic─â echivalen╚Ťa a dou─â for╚Ťe sau a dou─â ac╚Ťiuni. 2) Marf─â care poate servi la exprimarea valorii altei m─ârfi ├«n procesul schimbului. /<fr. ├ęquivalent, lat. aequivalens, ~ntis
echivalent a. care este de aceea╚Ö valoare. ÔĽĹ n. ceeace echivaleaz─â.
*echival├ęnt, -─â adj. (lat. aequ├şvalens, -├ęntis). Egal ├«n valoare. Geom. Figur─ş echivalente, care ├«nchid acela╚Öi spa╚Ťi┼ş, dar nu se pot suprapune. S. m. ╚Öi n., pl. e. A propune un echivalent, a ├«ntrebuin╚Ťa echivalen╚Ť─ş. Echivalentu mecanic al c─âlduri─ş, raport constant, egal cu 425, care exist─â ├«ntre o munc─â executat─â ╚Öi cantitatea de c─âldur─â corespondent─â.
ECHIVALENT adj. coincident, concordant, corespunzător, (livr.) congruent, (înv.) consunant. (Elemente ~.)
diametru echivalent (engl.= equivalent diameter) (sedim.), element liniar prin care se exprim─â diametrul unei sfere cu densitatea egal─â cu a cuar╚Ťului (d = 2,6) ╚Öi cu aceea╚Öi vitez─â de c─âdere ca a granulului sedimentar luat ├«n considerare. Este utilizat ├«n analiza granulometric─â. Sin. diametru de sedimentare, Folk, l966. V. ╚Öi diametru nominal.
ECHIVAL├ëNT s. n. (cf. fr. ├ęquivalent, lat. aequivalens): cuv├ónt sau locu╚Ťiune cu valoare morfologic─â, cu semnifica╚Ťie lexical─â ╚Öi cu func╚Ťie sintactic─â asem─ân─âtoare cu aceea a unui alt cuv├ónt sau cu aceea a unei alte locu╚Ťiuni. Se poate vorbi astfel despre un e. morfologic, lexical, sinonimic ╚Öi sintactic al unui cuv├ónt sau al unei locu╚Ťiuni: substantivul regret poate fi e. morfologic, lexical, sinonimic ╚Öi sintactic al substantivului c─âin╚Ť─â sau al locu╚Ťiunii substantivale p─ârere de r─âu; de asemenea, verbul a observa poate fi e. morfologic, lexical, sinonimic ╚Öi sintactic al verbelor a remarca, a constata sau al locu╚Ťiunii verbale a b─âga de seam─â etc. ÔŚŐ ~ ├║nic: e. al unei locu╚Ťiuni, reprezentat printr-un singur cuv├ónt. Astfel: verbul a fugi este e. unic al locu╚Ťiunii verbale a o lua la s─ân─âtoasa; substantivul necaz este e. unic al locu╚Ťiunii substantivale b─âtaie de cap; adjectivul valoros este e. unic al locu╚Ťiunii adjectivale de valoare; pronumele ceva este e. unic al locu╚Ťiunii pronominale cine ╚Ötie ce; adverbul apoi este e. unic al locu╚Ťiunii adverbiale pe urm─â; prepozi╚Ťia cu este e. unic al locu╚Ťiunii prepozi╚Ťionale ├«mpreun─â cu; conjunc╚Ťia p├ón─â este e. unic al locu╚Ťiunii conjunc╚Ťionale p├ón─â ce etc.
ECHI- ÔÇ×egal, asem─ân─âtorÔÇŁ. ÔŚŐ L. aequus ÔÇ×asem─ân─âtor, egalÔÇŁ > fr. ├ęqui-, it. id., engl. id., germ. ├Ąqui- > rom. echi-. Ôľí ~valent (v. -valent), adj., (despre figuri geometrice) egal ca arie cu o alt─â figur─â, f─âr─â a coincide ca form─â; ~valv (v. -valv), adj., (despre molu╚Öte) cu valve egale ca m─ârime ╚Öi form─â; ~voc (v. -voc), adj., (despre un termen) care poate fi interpretat ├«n mai multe feluri.

Echivalent dex online | sinonim

Echivalent definitie

Intrare: echivalent
echivalent adjectiv substantiv neutru
ecvivalent