echinococóză sf [At: ENC. VET. 467 / S și: equi~ / Pl: ~ze / E: fr échinococcose] Boală parazitară, frecventă la om și la animale, provocată de echinococ și manifestată prin apariția unor chisturi pline cu lichid transparent în plămâni, ficat etc. Si: hidatioză.

ECHINOCOCÓZĂ, echinococoze, s. f. Boală parazitară, frecventă la om și la animale, provocată de echinococ și manifestată prin apariția unor chisturi pline cu lichid transparent în plămâni, ficat etc.; hidatioză. – Din fr. échinococcose.

ECHINOCOCÓZĂ, echinococoze, s. f. Boală parazitară, frecventă la om și la animale, provocată de echinococ și manifestată prin apariția unor chisturi pline cu lichid transparent în plămâni, ficat etc.; hidatioză. – Din fr. échinococcose.

echinococóză s. f., g.-d. art. echinococózei; pl. echinococóze

echinococóză s. f., g.-d. art. echinococózei; pl. echinococóze

ECHINOCOCÓZĂ s.f. (Med.) Boală parazitară produsă de echinococ, a cărui larvă se localizează în ficat, în plămâni sau în alte organe; hidatidoză. [< fr. échinococcose].

ECHINOCOCÓZĂ s. f. boală parazitară produsă de echinococ. (< fr. échinococcose)

ECHINOCOCÓZĂ ~e f. Boală parazitară comună omului și animalelor, provocată de echinococ. /<fr. échinococcose