Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

15 defini╚Ťii pentru ebraic─â

ebr├íic, ~─â [At: FILIMON, O. II, 190 / P: ~bra-ic / Pl: ~ici, ~ice / E: fr h├ębra├»que, lat hebraicus] 1 a Care apar╚Ťine evreilor (vechi) Cf evreiesc. 2 a Specific evreilor (vechi) Cf evreiesc. 3 a Privitor la (vechii) evrei Cf evreiesc. 4 a Care apar╚Ťine limbii sau alfabetului (vechilor) evrei. 5 sf Limb─â semitic─â vorbit─â de vechii evrei ├«n Palestina, reintrodus─â ├«n prezent ca limb─â oficial─â ├«n Israel. 6 sn Termen specific ebraicei (5).
EBR├üIC, -─é, ebraici, -ce, adj. Care apar╚Ťine vechilor evrei, privitor la vechii evrei. ÔÖŽ (Substantivat, f.) Limb─â semitic─â vorbit─â de vechii evrei ╚Öi folosit─â ast─âzi ca limb─â oficial─â ├«n Israel. [Pr.: -bra-ic] ÔÇô Din fr. h├ębra├»que, lat. hebraicus.
EBR├üIC, ─é, ebraici, -ce, adj. Care apar╚Ťine vechilor evrei, privitor la vechii evrei. ÔÖŽ (Substantivat, f.) Limb─â semitic─â vorbit─â de vechii evrei. [Pr.: -bra-ic] ÔÇô Din fr. h├ębra├»que, lat. hebraicus.
EBR├üIC, -─é, ebraici, -e, adj. Care apar╚Ťine vechilor evrei, care se refer─â la vechii evrei.
ebráic (e-bra-ic) adj. m., pl. ebráici; f. ebráică, pl. ebráice
ebráică (limbă) (e-bra-i-) s. f., g.-d. art. ebráicei
ebráic adj. m. (sil. -bra-ic), pl. ebráici; f. sg. ebráică, pl. ebráice
ebráică (limba) s. f. (sil. -bra-i-), g.-d. art. ebráicei
EBR├üIC, -─é adj. Referitor la vechii evrei, al vechilor evrei. [Pron. -bra-ic. / cf. fr. h├ębra├»que, lat. hebraicus].
EBR├üIC, -─é adj. referitor la vechii evrei. ÔŚŐ (s. f.) limb─â semitic─â vorbit─â de vechii evrei, azi limba oficial─â ├«n Israel. (< fr. h├ębra├»que, lat. hebraicus)
EBR├üIC ~c─â (~ci, ~ce) Care ╚Ťine de vechii evrei; propriu vechilor evrei. Studiu ~. [Sil. e-bra-ic] /<fr. h├ębra├»que, lat. hebraicus
ebraic a. privitor la vechii Evrei: limba ebraic─â.
*ebr├íic, -─â adj. (lat. hebr├íicus, d. vgr. ß┐żebra├»k├│s). De Ebre┼ş, judaic, jid─ânesc. Limba ebraic─â, limba semitic─â pe care o vorbea┼ş Jidani─ş c├«nd avea┼ş ╚Ťara lor ├«n Palestina. Adv. Ca vechi─ş Ebre─ş: a vorbi ebraic.
EBR├üIC, -─é (< fr., lat.) adj. Care apar╚Ťine vechilor evrei, privitor la vechii evrei. ÔÖŽ (Subst., f.) Limb─â vorbit─â de vechii evrei ╚Öi folosit─â ast─âzi ca limb─â oficial─â ├«n Israel. Face parte din familia afro-asiatic─â, ramura limbilor semitice ╚Öi este vorbit─â de majoritatea locuitorilor Israelului. ├Än ebraic─â, se nume╚Öte ivrit.
EBR├üIC─é s. f. (< fr. h├ębra├»que, lat. hebraicus): limb─â semitic─â vorbit─â de vechii evrei stabili╚Ťi ├«n Palestina. Ea este limba Bibliei (compus─â ├«n cea mai mare parte ├«ntre secolele IX ÔÇô VII ├«.e.n.) ÔÇô ebraica veche sau ebraica biblic─â ÔÇô ╚Öi a unor scurte inscrip╚Ťii cu caractere feniciene. Cel mai vechi document literar ├«n ebraica veche este textul biblic C├óntecul Deborei (ÔÇ×Cartea Judec─âtorilorÔÇŁ, cap. V), anterior anului 1000 ├«.e.n. La ├«nceputul secolului ai VI-lea ├«.e.n., dup─â distrugerea Ierusalimului ╚Öi plecarea evreilor ├«n captivitatea babilonian─â, e. a dec─âzut ca limb─â vorbit─â, iar dup─â cucerirea Palestinei de c─âtre Alexandru Macedon, n-a mai fost folosit─â ca limb─â vorbit─â, fiind ├«nlocuit─â de arameean─â. Evreii emigra╚Ťi ├«n lumea elenic─â au adoptat limba greac─â, care a devenit limba scris─â a primilor cre╚Ötini, prin traducerea Bibliei ├«n aceast─â limb─â, ├«n secolul al III-lea ├«.e.n. E. a ajuns o limb─â moart─â, de╚Öi unii ├«nv─â╚Ťa╚Ťi evrei o mai foloseau ├«n scris. S-a creat o alt─â limb─â ebraic─â ÔÇô ebraica nou─â sau ebraica talmudic─â (denumit─â astfel dup─â numele codului religios juridic al evreilor, redactat ├«n aceast─â limb─â ÔÇô Talmudul). Aceasta era mai apropiat─â de limba vorbit─â din acea vreme ╚Öi puternic influen╚Ťat─â de arameean─â. La sf├ór╚Öitul secolului al XIX-lea a ├«nceput mi╚Öcarea de re├«nviere a ebraicei, pentru a fi folosit─â ├«n scris ╚Öi ├«n vorbire, iar din 1948 ea a devenit limba oficial─â a statului Israel, purt├ónd numele de ivrit ╚Öi fiind vorbit─â de peste un milion de oameni.

Ebraic─â dex online | sinonim

Ebraic─â definitie

Intrare: ebraic
ebraic adjectiv
  • silabisire: -bra-ic
Intrare: ebraic─â
ebraic─â substantiv feminin
  • silabisire: -bra-i-