eboșare definitie

2 intrări

17 definiții pentru eboșare

eboșa vt [At: ALEXI, W. / Pzi: ~șéz / E: fr éboncher] 1 (C.i. opere de artă) A da o primă formă Si: a schița. 2 (Teh; c.i. lingouri, piese de metal etc.) A prelucra la cald prin laminare, așchiere, deformare plastică etc.
eboșáre sf [At: IOANOVICI, TEHN. 196 / Pl: ~șắri / E: eboșa] (Teh) Prelucrare preliminară, prin laminare a lingourilor sau a semifabricatelor pentru obținerea de eboșe (2) Si: eboșat1.
EBOȘÁ, eboșez, vb. I. Tranz. A lamina un lingou în scopul suprimării, prin comprimare, a golurilor interioare sau uniformizării materialului respectiv. – Din fr. ébaucher.
EBOȘÁRE, eboșări, s. f. Acțiunea de a eboșa și rezultatul ei. – V. eboșa.
EBOȘÁ, eboșez, vb. I. Tranz. A lamina un lingou în scopul suprimării, prin comprimare, a golurilor interioare sau uniformizării materialului respectiv. – Din fr. ébaucher.
EBOȘÁRE, eboșări, s. f. Acțiunea de a eboșa și rezultatul ei. – V. eboșa.
EBOȘÁ, eboșez, vb. I. Tranz. (Tehn.) 1. A face prelucrarea preliminară a unor piese prin așchiere, prin găurire la cald etc. 2. A găuri la cald cu dornul lingourile din care se fabrică țevile laminate.
EBOȘÁRE, eboșări, s. f. Acțiunea de a eboșa.
eboșá (a ~) vb., ind. prez. 3 eboșeáză, 1 pl. eboșắm; conj. prez. 3 să eboșéze; ger. eboșấnd
eboșáre s. f., g.-d. art. eboșắrii; pl. eboșắri
eboșá vb., ind. prez. 1 sg. eboșéz, 3 sg. și pl. eboșeáză, 1 pl. eboșăm; conj. prez. 3 sg. și pl. eboșéze; ger. eboșând
eboșáre s. f., g.-d. art. eboșării; pl. eboșări
EBOȘÁ vb. I. tr. A prelucra (prin așchiere, prin găurire etc.) la cald piese, lingouri etc. V. degroșa. 2. A da o primă formă unei opere de artă. [P.i. 3,6 -șează, ger. -șând. / < fr. ébaucher].
EBOȘÁRE s.f. Acțiunea de a eboșa și rezultatul ei. [< eboșa].
EBOȘÁ vb. tr. 1. (metal.) a prelucra piese, lingouri etc. 2. a da o primă formă unei opere de artă; a schița. (< fr. ébaucher)
A EBOȘÁ ~éz tranz. tehn. 1) (metale) A prelucra la cald (prin așchiere, prin găurire etc.) pentru a obține eboșe. 2)(opere de artă plastică) A realiza în primă formă. /<fr. ébaucher
EBOȘÁRE (< eboșa) s. f. 1. (METAL.) Operație de prelucrare preliminară a lingourilor, prin laminare, obținându-se eboșe și realizându-se atât micșorarea secțiunii, cât și modificarea structurii metalului. 2. (TEHN.) Operație (sau fază) de prelucrare preliminară a unei piese prin așchiere, tăiere, deformare plastică în vederea finisării.

eboșare dex

Intrare: eboșa
eboșa verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: eboșare
eboșare substantiv feminin