eșapare definitie

2 intrări

8 definiții pentru eșapare

eșapa vi [At: EMINESCU, O. XV, 279 / Pzi: ~pez / E: fr échapper] 1 (Frî) A scăpa. 2 (Frî) A se salva. 3 (Rar; d. gazele arse dintr-un motor cu ardere internă) A ieși.
eșapare sf [At: LTR2 / Pl: ~pări / E: eșapa] 1 (Frî) Scăpare. 2 (Frî) Salvare. 3 Evacuare a gazelor arse dintr-un motor cu ardere internă Si: eșapat1 (3).
eșapá vb., ind. prez. 3 sg. eșapeáză
eșapáre s. f., pl. eșapări
EȘAPÁ vb. I. intr. (Rar; despre gazele arse într-un motor cu explozie) A scăpa, a ieși. [< fr. échapper].
EȘAPÁRE s.f. Evacuare a gazelor arse. [< eșapa].
EȘAPÁ vb. intr. (despre gaze arse într-un motor cu ardere internă) a scăpa. (< fr. échapper)
A EȘAPÁ pers. 3 ~éază tranz. (gazele arse) A ieși dintr-un motor cu explozie. /<fr. échapper

eșapare dex

Intrare: eșapare
eșapare substantiv feminin
Intrare: eșapa
eșapa verb grupa I conjugarea a II-a