eșancrură definitie

4 definiții pentru eșancrură

eșancru sf [At: L. ROM, 1960, nr. 5, 87 / Pl: ~ri / E: fr échancrure] Tăietură naturală care ocupă o parte din suprafața unui organ.
eșancrúră s. f., pl. eșancrúri
EȘANCRÚRĂ s.f. 1. (Geol.) Excavație, scobitură arcuită în malul mării. 2. (Anat.) Scobitură arcuită pe marginea unui organ. [< fr. échancrure].
EȘANCRÚRĂ s. f. 1. excavație arcuită în malul mării. 2. scobitură arcuită pe marginea oaselor sau a unor organe. (< fr. échancrure)

eșancrură dex

Intrare: eșancrură
eșancrură