Definiția cu ID-ul 895301:
DĂRÁB, dăraburi și dărabe,
s. n. (Regional)
1. Bucată dintr-un aliment, dintr-un material etc. Foamea se trezise, își arătase colții, îi împingea [pe prizonieri] pîn’la moarte de om, pentru un dărab. CAMILAR, N. II 346. (Cu pronunțare regională) Apoi du-te la cea poartă Ș-o taie darabe toată. SEVASTOS, N. 328.
2. Bucată, petic de pămînt. (Cu pronunțare regională) Omul de la coarnele plugului mormăi iar singur... Măcar darabul ăsta de loc să-l ar. DUMITRIU, V. L. 6.
3. (Determinat prin «de vreme») Bucată, interval de timp. A trecut un dărab de vreme și s-a întors. – Variantă:
dărăb (GALAN, Z. R. 30, SADOVEANU, P. M. 274)
s. n. Dărab dex online | sinonim
Dărab definitie