Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru duritate

durit├íte sf [At: IBR─éILEANU, A. 110 / Pl: ~tß║»╚Ťi / E: fr duret├ę, lat duritas, -atis]. 1 Calitatea, ├«nsu╚Öirea de a fi dur (1). 2 Proprietate a unui material prin care se exprim─â gradul de rezisten╚Ť─â la zg├óriere, str─âpungere, deformare. 3 Proprietate a unei ape de a con╚Ťine s─âruri (de calciu ╚Öi magneziu) peste limita admis─â pentru o ap─â potabil─â sau industrial─â. 4-5 (Atitudine, gest, vorb─â plin─â de) asprime. 6 Brutalitate.[1] modificat─â
DURIT├üTE, (3) durit─â╚Ťi, s. f. 1. Calitatea, ├«nsu╚Öirea de a fi dur1 (1), proprietate a unui material prin care se exprim─â gradul de rezisten╚Ť─â la zg├óriere, str─âpungere, deformare. 2. Proprietatea unei ape de a con╚Ťine s─âruri (de calciu ╚Öi magneziu) peste limita admis─â pentru o ap─â potabil─â sau industrial─â. 3. Atitudine, gest, vorb─â plin─â de asprime, sau violen╚Ť─â. ÔÇô Din fr. duret├ę, lat. duritas, -atis.
DURIT├üTE, durit─â╚Ťi, s. f. 1. Calitatea, ├«nsu╚Öirea de a fi dur1 (1), proprietate a unui material prin care se exprim─â gradul de rezisten╚Ť─â la zg├óriere, str─âpungere, deformare. 2. Proprietatea unei ape de a con╚Ťine s─âruri (de calciu ╚Öi magneziu) peste limita admis─â pentru o ap─â potabil─â sau industrial─â. 3. (Atitudine, gest, vorb─â plin─â de) asprime, severitate, violen╚Ť─â, cruzime. ÔÇô Din fr. duret├ę, lat. duritas, -atis.
DURIT├üTE, durit─â╚Ťi, s. f. 1. ├Änsu╚Öirea unui lucru, de a fi dur. Duritatea o╚Ťelului. 2. ├Änsu╚Öirea unei ape de a con╚Ťine s─âruri ├«n propor╚Ťie mare. 3. Fig. Lips─â de bl├«nde╚Ťe; asprime, severitate. Duritatea vocii. Ôľş Directorul, cu duritate ├«n privire, biciuitor ÔÇô Dumneata e╚Öti necuviincios. CAMIL PETRESCU, T. I 508.
durit├íte s. f., g.-d. art. duritß║»╚Ťii; (manifest─âri) pl. duritß║»╚Ťi
durit├íte s. f., g.-d. art. durit─â╚Ťii; (manifest─âri) pl. durit─â╚Ťi
DURIT├üTE s. 1. v. t─ârie. 2. agresivitate, brutalitate, impulsivitate, nest─âp├ónire, violen╚Ť─â. (~ temperamental─â a cuiva.)
DURIT├üTE s. v. asprime, barbarie, brutalitate, constr├óngere, cruzime, ferocitate, intransigen╚Ť─â, ne├«ndurare, neomenie, r─âutate, rigoare, rigurozitate, s─âlb─âticie, severitate, str─â╚Önicie, stricte╚Ťe, violen╚Ť─â, vitregie.
DURIT├üTE s.f. 1. Calitatea unui lucru de a fi dur. ÔÖŽ Calitate a radia╚Ťiilor ionizante de a fi penetrante. 2. Calitatea unei ape de a con╚Ťine s─âruri minerale ├«n mare propor╚Ťie. 3. (Fig.) Asprime, severitate. [Cf. fr. durete, lat. duritas].
DURIT├üTE s. f. 1. proprietate a corpurilor solide de a fi dure. 2. calitate a radia╚Ťiilor ionizante de a fi penentrante. 3. calitate a unei ape de a con╚Ťine s─âruri de calciu ╚Öi magneziu. 4. (fig.) asprime, severitate. (< fr. duret├ę, lat. duritas)
DURIT├üTE ~─â╚Ťi f. Caracter dur. [Art. duritatea; G.-D. durit─â╚Ťii] /<fr. durit├ę, lat. duritas, ~atis
duritate f. 1. calitatea lucrului dur: duritatea fierului; 2. fig. asprime, nemilostivire.
* durit├íte f. (lat. d├║ritas, -├ítis). Calitatea de a fi dur: duritatea diamantulu─ş. Fig. Asprime, nesim╚Ťire: duritate de inim─â. Asprime, inelegan╚Ť─â: duritate de stil.
DURITATE s. 1. rezisten╚Ť─â, soliditate, t─ârie, tenacitate. (~ unui material.) 2. agresivitate, brutalitate, impulsivitate, nest─âp├«nire. violen╚Ť─â. (~ temperamental─â a cuiva.)
duritate s. v. ASPRIME. BARBARIE. BRUTALITATE. CONSTR├ÄNGERE. CRUZIME. FEROCITATE. INTRANSIGEN╚Ü─é. NE├ÄNDURARE. NEOMENIE. R─éUTATE. RIGOARE. RIGUROZITATE. S─éLB─éTICIE. SEVERITATE. STR─é╚śNICIE. STRICTE╚ÜE. VIOLEN╚Ü─é. VITREGIE.
duritatea apei (hidro), proprietate a apelor minerale imprimat─â de elementele chimice dizolvate ├«n ap─â ╚Öi, ├«n special, de compu╚Öii Ca ╚Öi Mg (bicarbona╚Ťi, sulfa╚Ťi, cloruri). D. se exprim─â ├«n grade de d.; Din acest p.d.v. apele pot fi moi (7┬░ ÔÇô 14┬░), semidure (14┬░ ÔÇô 22┬░) ╚Öi foarte dure (> 54┬░).
DURIT├üTE (< fr., lat. duritas, -atis) s. f. 1. Proprietate a corpurilor solide de a rezista ac╚Ťiunilor mecanice care tind s─â le deformeze suprafa╚Ťa. ÔŚŐ D. mineralogic─â = rezisten╚Ťa pe care suprafa╚Ťa neted─â a unui cristal o opune la p─âtrunderea ├«n interiorul ei, prin zg├óriere sau ap─âsare, a v├órfului ascu╚Ťit al unui corp foarte dur. ÔŚŐ D. absolut─â se m─âsoar─â cu sclerometre; frecvent de utilizeaz─â scara d. (scara lui Mohs) de apreciere a d. relative, prin compara╚Ťie cu alte minerale a c─âror d. este cunoscut─â. 2. Proprietate transmis─â apei de s─ârurile de calciu ╚Öi de magneziu dizolvate, care o fac improprie folosirii ├«n cazanele de abur din cauza form─ârii crustei. V. dedurizare. ÔŚŐ D. temporar─â = m─ârime egal─â cu cantitatea de bicarbona╚Ťi de calciu ╚Öi de magneziu pe care o con╚Ťine o ap─â ╚Öi care, prin fierbere, precipit─â, cu degajare de dioxid de carbon. ÔŚŐ D. permanent─â = m─ârime egal─â cu cantitatea de cloruri ╚Öi sulfa╚Ťi de calciu ╚Öi de magneziu pe care o con╚Ťine o ap─â ╚Öi care, prin fierbere, r─âm├óne ├«n solu╚Ťie. 3. (FIZ.) Duritatea radia╚Ťiilor X = proprietate a radia╚Ťiilor care determin─â puterea de p─âtrundere a lor ├«ntr-un material ├«n func╚Ťie de lungimea lor de und─â. 4. Fig. Asprime, severitate; cruzime, brutalitate (├«n atitudini, ├«n comportare).

Duritate dex online | sinonim

Duritate definitie

Intrare: duritate
duritate substantiv feminin