durán sns [At: DN3 / E: eg duran, cf ger Duran(glas)] Sticlă rezistentă la variațiile bruște de temperatură, din care se fac obiecte de laborator.

durán s. n.

durán s. n.

DURÁN s.n. Sticlă rezistentă la variațiile bruște de temperatură, din care se fac obiecte de laborator. [< engl. duran, cf. germ. Duran(glas)].

DURÁN s. n. sticlă rezistentă la variațiile bruște de temperatură, din care se fac obiecte de laborator. (< engl. duran)

DURÁN n. tehn. Sticlă rezistentă la schimbările bruște de temperatură. /<engl. duran, germ. Duran [glas]

Dur/a, -an,-ăscul v. Teodor IV 6.