Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

20 defini╚Ťii pentru dun─âre

d├║n─âre sfs [At: ZANNE, P. I, 747 / E: Dun─âre] 1 (Pop) Ap─â (curg─âtoare) mare. 2 (Pop) Cantitate mare de ap─â. 3 (Pop; fig) Mul╚Ťime de obiecte. 4 (Reg; ├«e) A c─âra ap─â-n ~ A ├«ntreprinde o ac╚Ťiune inutil─â. 5 (Reg; ├«e) A trece ~a pe cineva A dojeni stra╚Önic. 6 (Reg; d. ap─â; ├«e) A se face (sau a fi ~) A cre╚Öte foarte mult. 7 (D. oameni; ├«ae) A se sup─âra foc. 8 (Reg; ├«e) A fi ~ de m├ónios sau a fi m├ónios ~ A fi foarte sup─ârat. 9 (Reg; ├«cs) Cum se bate ~a Joc popular nedefinit mai ├«ndeaproape. 10 (Pop; ├«e) A se face ~ turbat─â A se m├ónia foarte tare.
D├ÜN─éRE s. f. (Pop.) Ap─â mare; cantitate mare de ap─â. ÔŚŐ Expr. A cre╚Öte dun─âre = a cre╚Öte peste m─âsur─â. Dun─âre de m├ónios sau m├ónios dun─âre = foarte m├ónios sau sup─ârat. A se face dun─âre (turbat─â) = a se m├ónia foarte tare. ÔÇô Din n. pr. Dun─âre.
D├ÜN─éRE s. f. (Pop.) Ap─â mare; cantitate mare de ap─â. ÔŚŐ Expr. A cre╚Öte dun─âre = a cre╚Öte peste m─âsur─â. Dun─âre de m├ónios sau m├ónios dun─âre = foarte m├ónios sau sup─ârat. A se face dun─âre (turbat─â) = a se m├ónia foarte tare. ÔÇô Din n. pr. Dun─âre.
D├ÜN─éRE s. f. (Dup─â numele fluviului) Ap─â mare. Au ajuns la o dun─âre care n-avea margini, nici fund. SBIERA, P. 191. ÔŚŐ Expr. Dun─âre de ap─â = cantitate mare de ap─â. Dun─âre de m├«nios sau m├«nios dun─âre = sup─ârat foc. Locotenentul Pandelescu e m├«nios dun─âre pe Drob. V. ROM. noiembrie 1953, 126. Dar ╚Ötii c─â m-ai ars... zise p─ârintele Duhu, lu├«ndu-╚Öi t─âlp─â╚Öi╚Ťa, dun─âre de m├«nios. CREANG─é, A. 141. A se face dun─âre (turbat─â) = a se m├«nia grozav, a se face foc ╚Öi par─â. Url─â-n vaiet Urie╚Öii!... Am├«ndoi cuprin╚Öi deodat─â ├Än v├«rtej de nebunie, se fac dun─âre turbat─â. ╚śi-n v─âzduh ├«ncep s-arunce, ├«mpro╚Öc├«nd ca doi vulcani, Cei mai gro╚Öi stejari din codri, cei mai zdraveni bolovani. ALECSANDRI, O. A. 199. A cre╚Öte dun─âre = a cre╚Öte peste m─âsur─â de ├«nalt.
d├║n─âre (ap─â mare) (pop.) s. f.
*D├║n─ârea (nume de fluviu) s. propriu f., g.-d. D├║n─ârii
scrumb├şe-de-D├║n─âre (pe╚Öte) s. f., g.-d. art. scrumb├şei-de-D├║n─âre; pl. scrumb├şi-de-D├║n─âre
d├║n─âre (ap─â mare, cantitate mare de lichid) s. f.
scrumb├şe de D├║n─âre s. f. + prep. + s. pr. f.
Dun─âre f. Numele-i figureaz─â ├«n locu╚Ťiunile: a bate Dun─ârea, a trece fluviul ├«nnot; cum se bate Dun─ârea, numele unei hore ╚Ť─âr─âne╚Öti, c├ónd se love╚Öte p─âm├óntul ├«n caden╚Ť─â; a se face Dun─âre turbat─â, a se ├«nfuria peste m─âsur─â. (Dun─ârean).
Dun─âre f. numit─â de Greci Ister ╚Öi de Romani Danubius, cel mai ├«nsemnat fluviu al Europei centrale, izvore╚Ö╚Ťe din mun╚Ťii Schwarzwald (Ducatul de Baden), trece prin Viena, Buda-Pesta ╚Öi Belgrad; apoi, str─âb─ât├ónd Por╚Ťile de fier, desparte Muntenia de Serbia ╚Öi de Bulgaria, ud─â porturile Severin, Giurgiu, Br─âila ╚Öi Gala╚Ťi ╚Öi se vars─â ├«n Marea Neagr─â prin trei guri, dup─â ce a primit peste 120 r├óuri ├«n cursu-i de 2860 km. De la 1919, Dun─ârea a devenit un fluviu interna╚Ťional. [Derivat dintrÔÇÖun primitiv; Dun─â (ung. DUNA, slav. DUNAV┼Č) cu aceea╚Ö final─â analogic─â ca ├«n (aiu)re].
Dun─âre-de-jos f. eparhie episcopal─â cu re╚Öedin╚Ťa la Gala╚Ťi ╚Öi a carii autoritate se ├«ntinde peste jude╚Ťele Covurluiu, Br─âila, Tulcea ╚Öi Constan╚Ťa.
D├║n─âre f. (dup─â numele fluviulu─ş). Fam. A se face Dun─âre, a se ├«nfuria. Adv. M├«nios Dun─âre or─ş Dun─âre de m├«nios, foarte m├«nios.
CANALUL DUN─éRE-MAREA NEAGR─é, cale navigabil─â ├«n SE Rom├óniei care une╚Öte fl. Dun─ârea cu Marea Neagr─â, scurt├«nd drumul navelor spre Constan╚Ťa cu c. 400 km ╚Öi asigur├«nd irigarea a peste 200.000 de ha teren. Proiecte de realizare a unui asemenea canal dateaz─â de la mijlocul sec. 19. Lucr─ârile au ├«nceput ├«n 1949, acestea constituind un mijloc de exterminare a de╚Ťinu╚Ťilor politici care au fost folosi╚Ťi ca principal─â for╚Ť─â de munc─â. Sistate ├«n 1955, lucr─ârile au fost reluate ├«n 1975, dup─â un alt proiect. Canalul, dat ├«n folosin╚Ť─â la 26 mai 1984, str─âbate Pod. Dobrogei de Sud de la V la E, fiind axat ├«n mare parte pe fosta vale Carasu. Porturi: Cernavod─â, Medgidia, Basarabi, Agigea. Lungime total─â: 64,2 km; l─â╚Ťime la baz─â: 70 m, la suprafa╚Ť─â 110-140 m; ad├«ncimea: 7 m; pescaj maxim admis: 5,5 m. La capete, canalul este prev─âzut cu ecluze (Cernavod─â ╚Öi Agigea), fiecare av├«nd dou─â incinte care asigur─â naviga╚Ťia ├«n ambele sensuri; este traversat de ╚Öapte poduri (trei rutiere, trei feroviare ╚Öi unul mixt). Volumul de trafic pe care ├«l poate prelua anual este de c. 75 mil. t m─ârfuri, asigur├«ndu-se trecerea navelor fluviale ╚Öi a celor maritime de dimensiuni mici. Constituie o important─â cale navigabil─â european─â, permi╚Ť├«nd o leg─âtur─â mai direct─â ├«ntre Marea Neagr─â ╚Öi Marea Nordului, prin Canalul Rin-Main-Dun─âre, precum ╚Öi cu Marea Baltic─â prin Canalul Oder-Elba. O deriva╚Ťie, Poarta Alb─â-N─âvodari-Midia, ├«n lungime de 26,6 km (ad.: 5,5 m) a fost construit ├«n 1984-1987.
COMISIA DUN─éRII, organiza╚Ťie interna╚Ťional─â guvernamental─â, cu sediu la Budapesta, creat─â ├«n 1948, ├«n scopul coordon─ârii ╚Öi execut─ârii unor lucr─âri de interes comun pe cursul navigabil al Dun─ârii, precum ╚Öi al stabilirii unor reglement─âri unitare de naviga╚Ťie ╚Öi a unor recomand─âri pentru unificarea regulilor vamale ╚Öi sanitare. Membri fondatori: Bulgaria, Ceho-Slovacia, Iugoslavia, Rom├ónia, Ucraina, Ungaria ╚Öi U.R.S.S. (Austria a aderat ├«n 1960, iar din 1957 ÔÇô Germania are statutul de observator).
DUN─éREA (DONAU, DUNA, DUNAI, DUNAJ sau DUNAV), fl. ├«n Europa, al doilea ca dimensiuni ╚Öi debit (dup─â Volga); 2.860 km. Bazinul hidrografic are o supr. de 817 mii km2, din care 221,7 mii km2 (27%) pe terit. Rom├óniei. Izv. din M-╚Ťii P─âdurea Neagr─â (Schwartzwald) prin p├óraiele Breg ╚Öi Brigach care confl. la Donaueschingen, str─âbate de la V la E partea de S a Germaniei, traverseaz─â apoi reg. de NE a Austriei, dup─â care formeaz─â, pe o por╚Ťiune, grani╚Ťa cu Ungaria. ├Än aceast─â zon─â se afl─â ├«n construc╚Ťie barajul hidrocentralei Gabacikova, ├«ntre Hru┼íov (Slovacia) ╚Öi Dunakiliti (Ungaria). Dup─â ce separ─â M-╚Ťii Borzs├Âny de M-╚Ťii Pilis prin defileul Por╚Ťile Vi┼íegr├íd-ului la N Ungariei, ├«╚Öi schimb─â brusc cursul c─âtre S (la V├íc), dren├ónd partea central-vestic─â a Ungariei, apoi formeaz─â grani╚Ťa dintre Croa╚Ťia ╚Öi Iugoslavia ╚Öi intr─â ├«n Rom├ónia la Bazia╚Ö. ├Än continuare, face grani╚Ť─â cu Iugoslavia p├ón─â la r├óul Timok, iar de aici, p├ón─â ├«n dreptul localit. Silistra, formeaz─â hotarul cu Bulgaria. De la Silistra p├ón─â la confl. cu Prutul, D. curge numai pe terit. Rom├óniei, iar de aici p├ón─â la gura bra╚Ťului Chilia, formeaz─â grani╚Ťa cu Rep. Moldova ╚Öi Ucraina. Sectorul superior (de la izvoare p├ón─â la Viena) este tipic montan, cu o vale ├«ngust─â ╚Öi ad├ónc─â, cu pante abrupte. L─â╚Ťimea D. p├ón─â la Ulm oscileaz─â ├«ntre 20 ╚Öi 100 m, de la Ulm la Viena ├«ntre 100 ╚Öi 350 m, iar viteza de curgere este de 1-2,8 m/s. Sectorul mijlociu (de la Viena la Bazia╚Ö) ocup─â c├ómpia slab accidentat─â a Panoniei. Valea este larg─â, cu albie meandrat─â ╚Öi lunc─â bine dezvoltat─â. Viteza curgere este 0,3-1,1 m/s, cu excep╚Ťia zonei defileului Por╚Ťile Vi┼íegrad-ului, unde valea se ├«ngusteaz─â p├ón─â la 0,6-1,5 km, iar viteza curentului cre╚Öte la 2,2-4,7 m/s. Sectorul inferior, rom├ónesc (de la Bazia╚Ö p├ón─â la v─ârsare), ├«n lungime de 1.075 km, ├«ncepe cu un defileu lung de 144 km, care str─âbate Carpa╚Ťii, av├ónd, pe o por╚Ťiune numit─â Cazane, caracter de vale transversal─â cu versan╚Ťi calcaro╚Öi abrup╚Ťi. ├Än sectorul Por╚Ťile de Fier, ├«ntre localit. Gura V─âii ╚Öi ┼áip, s-a construit (1964-1971), ├«n colaborare cu Iugoslavia, nodul hidroenergetic ╚Öi de navigare Por╚Ťile de Fier I, care cuprinde ╚Öi o mare hidrocentral─â cu o putere instalat─â de 2.100 MW (hidrocentrala de pe malul rom├ónesc are 1.050 MW). ├Än aval de aceasta, tot ca urmare a colabor─ârii ├«ntre Rom├ónia ╚Öi Iugoslavia, a fost dat─â ├«n folosin╚Ť─â, ├«n 1985, hidrocentrala Por╚Ťile de Fier II (8 grupuri energetice cu o putere instalat─â total─â de 216 MW) amplasat─â ├«n dreptul localit. Ostrovu Mare, jud. Mehedin╚Ťi ╚Öi Mihailovac (Iugoslavia). ├Än zona com. Gogo╚Öu se afl─â ├«n construc╚Ťie o hidrocentral─â adi╚Ťional─â (54 MW), apar╚Ťin├ónd numai Rom├óniei. ├Äntre Drobeta-Turnu Severin ╚Öi C─âl─âra╚Öi, D. se l─ârge╚Öte, lunca, populat─â cu lacuri, dezvolt├óndu-se ╚Öi ea, mai ales pe malul stg. ├Än cadrul albiei exist─â ╚Öi ostroave vechi, neinundabile. De la S de C─âl─âra╚Öi ╚Öi p├ón─â la H├ór╚Öova, ├«ntre bra╚Ťul Borcea la V ╚Öi D. Veche la E, se ├«ntinde Balta Ialomi╚Ťei (zon─â ├«n care, ├«n 1987, a fost dat ├«n folosin╚Ť─â un complex de poduri feroviare ╚Öi rutiere, precum ╚Öi un sector de autostrad─â, ce leag─â Muntenia de Dobrogea pe o rut─â mult mai scurt─â; tot ├«n aceast─â reg., la Cernavod─â, D. e legat─â de Marea Neagr─â prin Canalul Dun─âre-Marea Neagr─â). De la N de H├ór╚Öova ╚Öi p├ón─â la Br─âila, ├«ntre D. ╚Öi D. Veche se afl─â Balta Br─âilei (azi asanat─â). ├Än dreptul com. Giurgeni a fost dat ├«n folosin╚Ť─â (22 dec. 1970) un pod rutier ce asigur─â leg─âtura ├«ntre Bucure╚Öti ╚Öi Constan╚Ťa. De la Br─âila p├ón─â la primul ceatal (ceatalul Chiliei), unde se desparte ├«n bra╚Ťele Chilia ╚Öi Tulcea, D. curge pe o singur─â albie, cu coturi mari (Cotul Pisicii) care favorizeaz─â formarea z─âpoarelor. Ad. ei atinge 24 m, iar fundul coboar─â sub nivelul m─ârii. ├Än aval de municipiul Tulcea, bra╚Ťul Tulcea se desparte din nou la al doilea ceatal (ceatalul Sf. Gheorghe) form├ónd bra╚Ťele Sulina ╚Öi Sf. Gheorghe, astfel ├«nc├ót D. se vars─â ├«n Marea Neagr─â prin trei guri pr. (Chilia, Sulina ╚Öi Sf. Gheorghe), care formeaz─â Delta Dun─ârii. Regimul hidrologic al D.este complex. Anual D. aduce ├«n Marea Neagr─â ├«n medie un debit de ap─â de 6,5 mii m3/s ╚Öi 66,5 mil. t aluviuni. Pe anumite por╚Ťiuni D. ├«nghea╚Ť─â, ├«n iernile aspre. Are peste 300 de afl., dintre care cei mai importan╚Ťi sunt: Inn, Morava, V├íh, Hron, Drava, Sava, Tisa, Timi╚Ö, Jiu, Olt, Arge╚Ö, Ialomi╚Ťa, Siret, Prut ╚Ö.a. Este navigabil─â de la Ulm (Germania) ╚Öi p├ón─â la v─ârsare ├«n Marea Neagr─â. Canalele Rin-Main-Dun─âre (dat ├«n folosin╚Ť─â la 25 sept. 1992) ╚Öi Dun─âre-Marea Neagr─â (26 mai 1984) asigur─â leg─âtura navigabil─â ├«ntre Marea Nordului ╚Öi Marea Neagr─â (3.500 km). Porturi pr.: Ulm, Linz, Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad, Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu, C─âl─âra╚Öi, Br─âila, Gala╚Ťi, Tulcea. Denumiri antice: Danubius, Istros, Donaris (denumirea geto-dac─â). V. Comisura Dun─ârii.
DUN─éREA VECHE, bra╚Ť navigabil al Dun─ârii inferioare, ├«ntre Giurgeni ╚Öi Br─âila, limit├ónd la E Balta Br─âilei. Prin el se scurg 20% din apele fl. Cunoscut ╚Öi sub numele de Bra╚Ťul M─âcin.
REZERVA╚ÜIA BIOSFEREI DELTA DUN─éRII (RBDD) (statut acordat de Comitetul UNESCO ÔÇ×Omul ╚Öi BiosferaÔÇŁ, incluz├ónd ╚Öi delta secundar─â a Chiliei de pe terit. Ucrainei); este ├«n acela╚Öi timp Zon─â umed─â de importan╚Ť─â interna╚Ťional─â desemnat─â de secretariatul conven╚Ťiei Ramsar ╚Öi Sit al patrimoniului natural universal, recunoscut de UNESCO. Cuprinde ├«n ├«ntregime Delta Dun─ârii, complexul lacustru Razim -Sinoie, inclusiv grindul Chituc cu apele litorale aferente (p├ón─â la izobata de 20 m) ╚Öi lunca Dun─ârii ├«ncep├ónd de la Cotu Pisicii. Partea rom├óneasc─â are administra╚Ťie proprie. Intr─â ├«n jud. Tulcea (cea mai mare parte) ╚Öi Constan╚Ťa (grindurile Lupilor, Chituc, Saiele, lacurile Sinoie, Istria ╚Öi Nunta╚Öi). Vegeta╚Ťia are un caracter predominat higrofil (stuf─âri╚Öuri, z─âvoaie de salcie ╚Öi plop), dar pe grinduri se afl─â ╚Öi vegeta╚Ťie psamofil─â ╚Öi de s─âr─âtur─â, iar pe grindurile Letea ╚Öi Caraorman p─âduri de stejar ├«n amestec cu frasin cu frunza ├«ngust─â (Fraxinus angustifolia) ╚Öi frasin pufos (F. pallissae), ulm, plop, cu abundente plante ag─â╚Ť─âtoare (carpen de p─âdure, vi╚Ť─â s─âlbatic─â, Periploca graeca). Se remarc─â ╚Öi plantele acvatice Trapa natans, Aldrovanda vesiculosa, Utricularia vulgaris, Stratiotes aloides, plante higrofile ca Dryopteris thelipteris Acorus calamus, Calla palustris. Faun─â bogat─â ╚Öi divers─â, incluz├ónd numeroase p─âs─âri oaspe╚Ťi de var─â, de iarn─â ╚Öi de pasaj (pe teritoriul Deltei de intersecteaz─â mai multe rute de migra╚Ťie), dintre care cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Se ├«nt├ólnesc aici pelicanul comun ╚Öi pelicanul cre╚Ť, ambele specii fiind ocrotite, g├ósca polar─â cu g├ótul ro╚Öu Branta ruficollis, care ierneaz─â numai ├«n Delta Dun─ârii ╚Öi pe litoralul sudic al M. Caspice (venind din tundra din Siberia central─â), lebede, cormorani (peste 60% din popula╚Ťia mondial─â de cormoran mic), egrete (70% din popula╚Ťia european─â de egret─â mare), ╚Ťig─ânu╚Ö, lop─âtar, erete de stuf etc. Mamifere: vidra, nurca, pisica s─âlbatic─â, mistre╚Ťul, vulpea ╚Öi dou─â specii p─âtrunse de cur├ónd ├«n fauna ╚Ť─ârii, c├óinele enot ╚Öi bizamul. Dintre pe╚Öti deosebit de valoro╚Öi sunt sturionii ÔÇô morunul, cega, nisetrul, p─âstruga. Cuprinde ╚Öi numeroase zone de conservare special─â (rezerva╚Ťii ╚Ötiin╚Ťifice): s─âr─âturile Murighiol, cu colonii de sternide, piciorong, cioc-├«ntors, rezerva╚Ťia Ro╚Öca ÔÇô Buhaiova cu colonii de pelican comun, P─âdurea Letea (Hasmacu Mare), grindul ╚Öi lacul R─âducu, cu vegeta╚Ťia psamofil─â, lacul Nebunu cu ihtiofaun─â specific─â, complexul V─âtafu ÔÇô Lungule╚Ť, loc de cuib─ârit pentru st├órcul pitic ╚Öi cormoranul mic, ├«n colonii mixte de ardeie, p─âdurea Caraorman, cu exemplare monumentale de stejari, vultur codalb, corb, arini╚Öul Erenciuc, singurul loc din delt─â unde se dezvolt─â abundent aninul negru, loc de cuib─ârit pentru vulturul codalb, insula Popina, loc important de popas pentru p─âs─ârile migratoare ╚Öi de cuib─ârit pentru c─âlifarul alb, complexul Sacalin ÔÇô Z─âtoane, loc de cuib─ârit pentru leb─âda mut─â, cea mai mare colonie de chire de mare, p─âs─âri limicole, c─âlifar (ins. Bisericu╚Ťa), laride, sternide, poc de popas ╚Öi hr─ânire pentru oaspe╚Ťi de iarn─â, refugiu diurn pentru Branta ruficolis, capul Dolo╚Öman, cu ruinele unei importante cet─â╚Ťi greco-romane, loc important pentru protec╚Ťia dihorului p─âtat ╚Öi a ╚Öarpelui Coluber jugularis, lacul Porcoava cu o colonie mixt─â de st├órci, ╚Ťig─ânu╚Öi, egrete, cormorani mici, lacul Belciug, favorabil unor pe╚Öti periclita╚Ťi (caracuda, linul, v─âduvi╚Ťa) ╚Öi, ├«n stuf─âriile din jur pentru cuib─âritul cocorului, lacul Rotundu, tipic pentru biocenoze adaptate la amplitudini mari ale undelor de viitur─â, grindul Chituc, cu vegeta╚Ťie de nisipuri s─âr─âturate, loc de iernat al p─âs─ârilor, grindul Lupilor, punct de popas important ├«n perioada migra╚Ťiei de toamn─â, complexul Corbu ÔÇô Nunta╚Öi ÔÇô Histria, cetatea Histria. ├Än afara acestor arii strict ocrotite, sunt admise activit─â╚Ťi considerate tradi╚Ťionale: pescuit, v├ón─âtoare (cu respectarea unor restric╚Ťii), ecoturism, recoltarea de mic─â amploare a stufului, piscicultur─â ╚Öi chiar activit─â╚Ťi agricole limitate. ├Än trecut Delta Dun─ârii a fost afectat─â de unele ac╚Ťiuni de ÔÇ×valorificareÔÇŁ inadecvate ÔÇô recoltarea excesiv─â a stufului cu mijloace mecanizate, realizarea de desec─âri ├«n ÔÇ×incinte ├«ndiguiteÔÇŁ pentru extinderea terenurilor cultivate etc. Pericole ce se men╚Ťin constant sunt braconajul ╚Öi supraexploatarea resurselor piscicole.
DUN─éRE fluviul 1. ÔÇô Voinicul; Dun─ârescu, N. (├Ä Div). 2. Dun─ârin╚Ťu, Ion (MO 16 mart. 1944). 3. Din forma slav─â: Dunav, ÔÇ×Dun─âreÔÇŁ; Dunav, s─âtean (17 B II 93). 4. Dunav─â╚Ť, Gavril (16 A II 170), fiul lui Filipa╚Ö; este ╚Öi numele unui bra╚Ť al Dun─ârii; ÔÇô Cozma (16 A III 259). 5. Cf. Dunabul, V. (Sur V). 6. Din ung. Duna: Dun─â (Grd; Dunea (Ard) sau < R─âdunea, cu afer., v. Radu III 35. Cf. blg. Dunja < subst. dunja ÔÇ×gutueÔÇŁ.
a trece Dunărea pe cineva expr. (eufem.) a înjura (pe cineva).

Dun─âre dex online | sinonim

Dun─âre definitie

Intrare: dun─âre
dun─âre substantiv feminin
Intrare: Dun─ârea
Dun─ârea
Intrare: Dun─âre
Dun─âre
Intrare: scrumbie-de-Dun─âre
scrumbie-de-Dun─âre substantiv feminin