Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

25 defini╚Ťii pentru duminic─â

dum├şnec─â s. f. vz duminic─â modificat─â
dum├şnic─â [At: COD. VOR 18/18 / V: ~nec─â, (reg) ~m├ęn~ / Pl: ~ici / E: ml (dies)dominica] 1 sf Ultima (sau prima) zi a s─âpt─âm├ónii folosit─â de obicei ca zi de repaus legal. 2 sf (├Äs) ~ca floriilor, ~ca florilor, (reg) ~ca vl─âst─ârilor, ~ca st├ólpilor S─ârb─âtoare cre╚Ötin─â care se celebreaz─â ├«n duminica (1) dinaintea Pa╚Ötelui Si: Florii. 3 sf (├Äs) ~ca Pa╚Ötelui, ~ca Pa╚Ötilor S─ârb─âtoare religioas─â celebrat─â de cre╚Ötini ├«n fiecare an la o dat─â diferit─â, ├«ntr-o duminic─â (1) ├«n amintirea ├«nvierii lui Hristos. 4 sf (├Äs) ~ca Tomii, ~ca nou─â S─ârb─âtoare cre╚Ötin─â care se celebreaz─â ├«n duminica (1) imediat urm─âtoare Pa╚Ötelui. 5 sf (├Äs) ~ca (cea) mare, (reg) ~ca teiului S─ârb─âtoarea de Rusalii. 6 sf (├«s) ~ t├ón─âr─â Prima duminic─â (1) dup─â lun─â nou─â. 7 sf (├Äs) ~ca l─âsatului de br├ónz─â, ~ca br├ónzii Ultima duminic─â (1) ├«n care se mai m─ân├ónc─â produse din lapte ├«naintea ├«nceperii postului mare. 8 sf (├Äs) ~ca l─âsatului de carne, ~ca c─ârnii Ultima duminic─â (1) ├«n care se mai m─ân├ónc─â produse din carne ├«naintea ├«nceperii postului mare. 9 sfi (D. haine; ├«la) De ~ Care se poart─â ├«n zilele de s─ârb─âtoare. 10 (├Äal) Care se petrece ├«n timpul zilei de duminic─â (1). 11 si (├Älav) sfi Din ~ ├«n ~ ├Än fiecare duminic─â (1). 12 sf (Mtp) Personaj de basm, personificare a zilei de duminic─â (1), ├«nchipuit─â ca o femeie b─âtr├ón─â ╚Öi bun─â care ajut─â pe oamenii cinsti╚Ťi. 13 sf (Mtp; ├«s) Apa ~icii R├óu care ├«nconjoar─â Raiul. 14 av ├Än prima duminic─â (1) urm─âtoare zilei ├«n care ne afl─âm. 15 av ├Äntr-o zi de duminic─â (1). 16 av ├Än timpul zilei de duminic─â (1). 17 av (├Äf duminica) ├Än fiecare duminic─â (1). modificat─â
DUM├ŹNEC─é s. f. v. duminic─â.
DUM├ŹNIC─é, (1) duminici, s. f., adv. 1. S. f. Ultima (sau prima) zi a s─âpt─âm├ónii, considerat─â zi de s─ârb─âtoare ╚Öi de odihn─â ├«n civiliza╚Ťiile cre╚Ötine. ÔŚŐ Loc. adj. De duminic─â = (despre haine) care se poart─â ├«n zilele de s─ârb─âtoare; care este de calitate (mai) bun─â. 2. Adv. ├Än cursul zilei de duminic─â (1); (art.) ├«n fiecare duminic─â. [Var.: dum├şnec─â s. f.] ÔÇô Lat. [dies]dominica.
DUM├ŹNEC─é s. f. v. duminic─â.
DUM├ŹNIC─é, duminici, s. f. Ultima zi a s─âpt─âm├ónii, folosit─â de obicei ca zi de repaus legal. ÔŚŐ Loc. adj. De duminic─â = (despre haine) care se poart─â ├«n zilele de s─ârb─âtoare; care este de calitate (mai) bun─â. ÔÖŽ (Adverbial) ├Än prima duminic─â urm─âtoare zilei ├«n care ne afl─âm; (art.) ├«n fiecare duminic─â. [Var.: dum├şnec─â s. f.] ÔÇô Lat. [dies]dominica.
DUM├ŹNEC─é s. f. v. duminic─â.
DUM├ŹNIC─é, duminici, s. f. (╚śi ├«n forma duminec─â) Ultima zi a s─âpt─âm├«nii, care urmeaz─â dup─â s├«mb─ât─â ╚Öi care e zi legal─â pentru repaus. Eu cu Ioana ne-am ├«nchis ├«n aceast─â bibliotec─â o duminic─â ├«ntreag─â. CAMIL PETRESCU, T. I 29. Peste c├«teva zile, ├«ntr-o duminec─â de prim─âvar─â, mai tot satul era adunat ├«naintea subprefecturii. BUJOR, S. 37. ╚śez├«nd ├«ntr-o duminic─â cu luleaua ├«n gur─â... iat─â c─â vine so╚Ťia lui. ISPIRESCU, L. 206. ├Än dumineca viitoare, st─âp├«ne, s─â mergem ├«n sat la hor─â. CREANG─é, P. 162. ÔŚŐ Loc. adj. De duminic─â = (despre haine) care se poart─â ├«n zilele de s─ârb─âtoare. M─âriuca, ├«n straie de duminec─â, ╚Ťinea ├«ntre din╚Ťi o floare alb─â de trandafir. CAMILAR, N. I 230. Avem haine mai curate... de duminec─â. CAMIL PETRESCU, B. 75. ÔÖŽ (Adverbial) ├Än duminica urm─âtoare. Duminic─â m─â duc la pescuit. ÔÖŽ (Adverbial; ├«n forma articulat─â) ├Än fiecare duminic─â. Dumineca, ├«n haine de s─ârb─âtoare, se fac vizite de la un ╚Ölep la altul. BART, E. 331. S─ârb─âtoarea ╚Öi duminica vezi toate cr├«╚Öm─âresele g─âtite. NEGRUZZI, S. I 315. Jocul ei dumineca ├Ämi robe╚Öte inima Pentru-ntreag─â via╚Ťa. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 33. ÔÇô Variant─â: dum├şnec─â s. f.
*dum├şnica adv.
*Dum├şnica T├│mei (s─ârb─âtoare) s. propriu f., g.-d. Dum├şnicii T├│mei
dum├şnic─â (zi) s. f., g.-d. art. dum├şnicii; pl. dum├şnici
dum├şnic─â s. f., g.-d. art. dum├şnicii; pl. dum├şnici
DUMINICA FLOR├ŹILOR s. (BIS.) florii (pl.), (reg.) duminica vl─âstarilor, staurile florii (pl.).
DUMINICA VLĂSTÁRILOR s. v. duminica floriilor, florii.
dum├şnic─â (dum├şnici), s. f. ÔÇô Ultima zi a s─âpt─âm├«nii. ÔÇô Var. duminec─â, (Olt.) d├║minic─â. Mr., megl. duminic─â, istr. dumireke. Lat. (dies) dom─şn─şca (Cihac, I, 80; Pu╚Öcariu 557; Candrea-Dens., 506; REW 2738); cf. it. domenica (calabr., sicil. duminica), prov. dominica, fr. dimanche, cat. dominica, sp., port. domingo. Cf. duminicea. Pentru var. d├║minic─â, cf. Graur, BL, IV, 77.
DUM├ŹNICA adv. ├Än fiecare zi de duminic─â. /<lat. [dies]dominica
DUM├ŹNIC─é ~ci f. A ╚Öaptea zi a s─âpt─âm├ónii. /<lat. [dies]dominica
Duminec─â f. 1. ultima zi a s─âpt─âm├ónei; Dumineca mare, ├«nt├óia Duminec─â dup─â Rusalii, cade a cincizecea zi dup─â Pa╚Öti; 2. (Sf├ónta), zin─â binef─âc─âtoare ├«n basme, personificarea zilei corespunz─âtoare; apa Duminecii, care ├«nconjur─â raiul (├«n opozi╚Ťiune cu apa S├ómbetei). [Ve- chiu-rom. dumenec─â = lat. (DIES) DOMINICA, adic─â ziua Domnului, unica numire cre╚Ötin─â a zilelor s─âpt─âm├ónii (v. zi)].
* dum├şnic─â (est) ╚Öi -ec─â (vest) f., pl. ─ş (lat. dom─şn─şca, [adic─â dies, zi], zi┼şa Domnulu─ş; it. dom├ęnica, fr. dimanche; sp. pg. domingo [at. dominicus dies]. V. domn). Ultima zi a s─âpt─âm├«ni─ş, ├«n care te odihne╚Öt─ş dup─â cele ╚Öase zile de munc─â. Duminica Tomi─ş (sa┼ş a lui Toma), prima Duminic─â dup─â Pa╚Öte. Adv. Vino Duminic─â, vino Duminica viitoare; vino Duminica. ÔÇô ╚śi D├║minic─â (est).
DUMINICA FLORIILOR s. (BIS.) florii (pl.), (reg.) duminica vl─âstarilor, staurile florii (pl.).
duminica vl─âstarilor s. v. DUMINICA FLORIILOR. FLORII.
DUMINICA SFIN╚ÜILOR ROM├éNI, s─ârb─âtoare pr─âznuit─â ├«n Calendarul Bisericii Ortodoxe Rom├óne ÔÇ×├«n fiecare an, ├«n a doua duminic─â dup─â Pogor├órea Duhului Sf├óntÔÇŁ. A fost hot─âr├ót─â de Sf├óntul Sinod la 20 iun. 1992 ÔÇ×pentru a cinsti dup─â pravil─â, cu slujb─â special─â ╚Öi cu acatist, to╚Ťi sfin╚Ťii din neamul nostru ╚Ötiu╚Ťi ╚Öi ne╚Ötiu╚ŤiÔÇŁ.
SFÂNTA DUMINICĂ (în mitologia românească), divinitate binevoitoare, având chipul unei bătrâne blânde, care dispune de diverse instrumente magice, cu care îi ajută pe eroi.
DUMINIC─é, personificat─â ├«n folklor. 1. ÔÇô Gh. (Drag 305); c─âl─âra╚Ö, 1655 (Sd IV 38); olt. (Hur 47). 2. Dumenic─â (Sd XVI). Dumenec─â b. (Glos; 17 B III 382); Duminec─â b. (P11). 3. Duminicatu, M., act. 4. Prob. Duman b. (Hur; AO XX 145; Sd XVI 298) cu derivatele: Dum─ânescul (Sd XVI), Dumeni s.; Duman, n. preferat pt. vita ce se na╚Öte ├«n ziua aceasta; cf. ╚Öi tc. duman ÔÇ×negur─âÔÇŁ ca M─âgurean, Murgan etc. Pt. sens cf. Nedelea, Dominicus (magh. Domokos) ╚Öi Chiriac.
dum├şnic─â, duminici s. f. 1. Ziua s─âpt─âm├ónal─â de odihn─â ╚Öi de s─ârb─âtoare religioas─â a cre╚Ötinilor. 2. (Bis.) Cea dint├ói ╚Öi cea mai veche s─ârb─âtoare cre╚Ötin─â, zi ├«n care a ├«nviat Iisus Hristos, ├«n care s-a ar─âtat apostolilor a opta zi dup─â ├Änviere ╚Öi apoi dup─â alte opt zile, c├ónd erau aduna╚Ťi ├«n foi╚Öorul unde avusese loc Cina cea de tain─â, ╚Öi tot duminic─â, dup─â 50 de zile, s-a pogor├ót Duhul Sf├ónt peste apostoli. Este zi de s─ârb─âtoare ├«nc─â din timpul sfin╚Ťilor apostoli, c├ónd ace╚Ötia ÔÇ×fr├óngeau p├óineaÔÇŁ, adic─â s─âv├ór╚Öeau Sf. Liturghie (Fapte 20, 7) ├«nlocuind sabatul iudaic. Dup─â recunoa╚Öterea cre╚Ötinismului sub Constantin cel Mare, duminica a fost recunoscut─â ╚Öi consfin╚Ťit─â oficial ├«n anul 321 d. Hr. ca zi legal─â de odihn─â s─âp─ât─âm├ónal─â chiar ╚Öi pentru necre╚Ötini, r─âm├ón├ónd astfel p├ón─â ast─âzi la toate popoarele cre╚Ötine. Se mai nume╚Öte ziua Domnului (dies dominica), ziua domneasc─â, cea dint├ói a s├ómbetelor, ziua p├óinii (la sf. Ioan Gur─â de Aur), ├«mp─âr─âteasa zilelor (la sfin╚Ťii p─ârin╚Ťi ai Bis.), fiind de fapt prima zi a s─âpt─âm├ónii (Mat. 28, 1), ╚Öi la p─âg├óni ziua soarelui (dies solis). [Var.: dum├şnec─â s. f.] ÔÇô Din lat. (dies) dominica.

Duminic─â dex online | sinonim

Duminic─â definitie

Intrare: duminic─â
duminec─â substantiv feminin adverb
duminic─â substantiv feminin adverb
Intrare: Duminic─â
Duminic─â
Intrare: Duminica Tomei
Duminica Tomei substantiv propriu feminin articulat