căcắu sm [At: MARIAN, O. I, 62 / E: căca + -ău] (Orn) Dumbrăveancă (1) (Coracias garrulus).

dumbrăveáncă sf [At: ALECSANDRI, P. II, 55 / Pl: ~ence, ~énci / E: ns cf dumbravă, dumbrăvean] Pasăre migratoare cu pene albastre-verzui (Caracis garrulus).

DUMBRĂVEÁN, -Ă, dumbrăveni, -e, adj. Al dumbrăvii, privitor la dumbravă. – Dumbravă + suf. -ean.

DUMBRĂVEÁNCĂ, dumbrăvence, s. f. Pasăre migratoare cu pene albastre-verzui (Coracias garrulus). [Pl. și: dumbrăvenci] – Cf. dumbravă, dumbrăvean.

DUMBRĂVEÁN, -Ă, dumbrăveni, -e, adj. (Rar) Al dumbrăvii, privitor la dumbravă. – Dumbravă + suf. -ean.

DUMBRĂVEÁNCĂ, dumbrăvence, s. f. Pasăre migratoare cu pene albastre-verzui (Coracias garrulus). [Pl. și: dumbrăvenci] – Cf. dumbravă, dumbrăvean.

DUMBRĂVÁN, -Ă adj. v. dumbrăvean.

DUMBRĂVEÁN, -Ă, dumbrăveni, -e, adj. (Neobișnuit) De dumbravă, al dumbrăvii. (Atestat în forma dumbrăvan) Ici prin noaptea dumbrăvană și prin văi om duce-o bine. EMINESCU, L. P. 137. – Pronunțat: -vean. - Variantă: dumbrăván, -ă adj.

DUMBRĂVEÁNCĂ, dumbrăvenci și dumbrăvence, s. f. Pasăre migratoare, cu pene frumos colorate, albăstrui-verzui, care trăiește prin dumbrăvi (Coracias garrula). O dumbrăveancă trece peste păpușoaie desfășurîndu-și penele verzi și albastre. SADOVEANU, O. IV 417. Toate zburătoarele... dumbrăvence cu aripi verzi, pupăze cu creste bălțate, grauri pestriți... toate picau ca fermecate cînd ieșea el la vînătoare. ODOBESCU, S. III 180. Și privesc sosind prin aer zburători cu mîndre pene, Dumbrăvenci, ganguri de aur ce au cuiburi de mătasă. ALECSANDRI, P. A. 125. – Pronunțat: -vean-.

dumbrăveán adj. m., pl. dumbrăvéni; f. dumbrăveánă, pl. dumbrăvéne

!dumbrăveáncă s. f., g.-d. art. dumbrăvéncii; pl. dumbrăvénci

dumbrăveán adj. m., pl. dumbrăvéni; f. sg. dumbrăveánă, pl. dumbrăvéne

dumbrăveáncă s. f., g.-d. art. dumbrăvéncei, pl. dumbrăvénce

DUMBRĂVEÁNCĂ s. (ORNIT.; Coracias garrulus) (reg.) căcău, cioară-pucioasă, corb-albastru.

DUMBRĂVEÁN ~eánă (~éni, ~éne) rar Care ține de dumbravă; propriu dumbrăvii. /dumbravă + suf. ~ean

DUMBRĂVEÁNCĂ ~énce f. Pasăre migratoare, de talie medie, cu penajul albastru-verziu, care trăiește de obicei prin dumbrăvi. /dumbravă + suf. ~eancă

dumbrăveancă f. cioară albastră petrece prin păduri și dumbrăvi (Corracias garrula): din căpiță ’n căpiță dumbrăveanca saltă ’n sbor AL.

DUMBRĂVEANCĂ s. (ORNIT.; Coracias garrulus) (reg.) căcău, cioară-pucioasă, corb-albastru.

dumbrăveán, -ă, dumbrăveni, -e, s.m.f., adj. – 1. Persoană originară din localitatea Dumbrava. 2. (Locuitor) din Dumbrava. 3. Al dumbrăvii, privitor la dumbravă. 4. Pasăre migratoare (Coracias garrulus) ♦ (onom.) Dumbrăvan, Dumbrăveanu, nume de familie (7 persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din n. top. Dumbrava + suf. -ean.

dumbrăveáncă, dumbrăvence, s.f. – Femeie originară din localitatea Dumbrava. Locuitoare din Dumbrava. – Din dumbrăvean + suf. -că.