dulăpior definitie

10 definiții pentru dulăpior

dulapiór sn vz dulăpior
dulăpiór sn [At: SADOVEANU, P. S. 229 / Pl: ~oare / E: dulap + -ior] 1-2 (Șhp) Dulap (1) (mic) Si: dulăpaș (1-2).
DULĂPIÓR, dulăpioare, s. n. Diminutiv al lui dulap; dulăpaș. – Dulap + suf. -ior.
DULĂPIÓR, dulăpioare, s. n. Diminutiv al lui dulap; dulăpaș. – Dulap + suf. -ior.
DULĂPIÓR, dulăpioare, s. n. Diminutiv al lui dulap. Gazda deschise un dulăpior zidit în părete. SADOVEANU, P. S. 229.
dulăpiór (-pior) s. n., pl. dulăpioáre
dulăpiór s. n. (sil. -pior), pl. dulăpioáre
DULĂPIÓR s. dulăpaș. (Un ~ pentru lenjerie.)
dulăpáș n., pl. e și -pĭór n., pl. oare. Dulap mic. V. noptieră.
DULĂPIOR s. dulăpaș. (Un ~ pentru lenjerie.)

dulăpior dex

Intrare: dulăpior
dulăpior substantiv neutru
  • silabisire: -pior
dulapior