dúglas sm [At: DEX2 / Pl: ~ași / E: eg douglas] 1 Arbore din familia pinului, cu tulpina foarte înaltă și cu coroana piramidală (Pseudotsuga menziesii). 2 (Prc) Lemnul arborelui douglas (1).

DÚGLAS, duglași, s. m. Arbore din familia pinului, cu tulpina foarte înaltă și cu coroana piramidală (Pseudotsuga menziesii). ♦ P. restr. Lemnul acestui arbore. – Din engl. douglas.

DÚGLAS, duglași, s. m. Arbore din familia pinului, cu tulpina foarte înaltă și cu coroana piramidală (Pseudotsuga menziesii). ♦ P. restr. Lemnul acestui arbore. – Din engl. douglas.

dúglas (du-glas) s. m., pl. dúglași

dúglas s. m. (sil. -glas), pl. dúglași

DÚGLAS s.m. Specie de brad înalt, cu lemnul galben-roz până la brun-roșcat, durabil și ușor de prelucrat. [Pl. -ași, scris și douglas. [< engl. douglas].

DÚGLAS s. m. brad înalt, cu lemnul galben-roz până la brun-roșcat, durabil și ușor de prelucrat. (< engl. douglas)

DÚGLAS ~și m. 1) Arbore din familia pinaceelor, cu lemnul tare, de culoare galbenă roșcată. 2) Lemnul acestui arbore. /<engl. douglas

DÚGLAS (< engl.) s. m. Arbore rășinos din familia pinaceelor, înalt până la 100 m, cu coroana piramidală, originar din America de Nord; la noi este prezent în plantații forestiere (Pseudotsuga menziesii). ♦ Lemnul arborelui cu același nume, foarte rezistent, cu calități tehnologice superioare, folosit în industrie și în construcții.

PSEUDOTSUGA Carr., DUGLAS VERDE, fam. Pinaceae. Gen originar din America și Asia, 7 specii de arbori cu coroană piramidală, dispuse în verticile puțin pendente, muguri mari, lungi, fără rășină. Scoarță cenușie cu pungi de rășină, rămîne mult timp netedă. Frunze plate pînă la 3,5 cm lungime, 2 mm lățime, așezate dens, vîrf ascuțit, pe partea inferioară cu dungi albe, cu pețiolii oblic-divergenți. Conuri alungit-eliptice, solzi maro-lucioși cu margini întregi, rotunzi, mai scurți clecît bracteele, semințe aripate, cîte 2, triunghiulare, bractee cu 3 vîrfuri ascuțite, pieloase.

Pseudotsuga menziesii Franco (syn. P. douglasii Carr.; P. taxifolia Britt.), «Duglas verde». Specie cu flori unisexuat-monoice, cele femele verzi, cele mascule galbene, în amenți. Conuri ovate, pînă la 10 cm lungime, pendente, bractee lungi, solzi întregi, semințe aripate. Acele liniar-plate, moi, pe partea inferioară verzi-deschis cu două dungi de stomate albicioase, pe partea superioară plane, lucioase, acute, pețiol scurt. în țara de origine, America, atinge peste 100 m înălțime și diametru de 3-5 m. Tulpină dreaptă, cu verticile regulate, scoarță gri-închis, foarte groasă, spre maro, la început netedă cu pungi de rășină, apoi formează ritidom gros. Lujerii tineri sînt subțiri, maro, netezi, cu perișori foarte fini, muguri lucioși, fuziformi, ascuțiți, maro-roșietice.