Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru duces─â

duceásă sf vz ducesă
duc├ęs─â sf [At: AR (1829), 302/43 / V: (├«vr) ~e├ís─â, (├«nv) duches─â / Pl: ~se / E: duce + -es─â (cf fr duchesse)] 1 So╚Ťia ducelui. 2 Femeie care conduce un ducat Si: (├«vr) duci╚Ť─â.
duch├ęs─â sf vz duces─â
DUC├ëS─é, ducese, s. f. So╚Ťia unui duce2; st─âp├ón─â a unui ducat. ÔÇô Duce2 + suf. -es─â (dup─â fr. duchesse). Cf. it. duchessa.
DUC├ëS─é, ducese, s. f. So╚Ťia unui duce2; femeie care st─âp├óne╚Öte un ducat. ÔÇô Duce + suf. -es─â (dup─â fr. duchesse). Cf. it. duchessa.
DUC├ëS─é, ducese, s. f. So╚Ťia unui duce; femeie care st─âp├«ne╚Öte un ducat. Ce e muzeul acesta de con╚Ťi, contese... duci, ducese? C. PETRESCU, ├Ä. II 55. Desface ducesei, c-o galant─â grab─â, ├Än cusut ├«n lacrimi de o m├«n─â slab─â: P├«nze moi ├«n care se ╚Ťesur─â zile, Vederea ╚Öi somnul s─ârmanei copile. EMINESCU, O. IV 365.
duc├ęs─â s. f., g.-d. art. duc├ęsei; pl. duc├ęse
duc├ęs─â s. f., g.-d. art. duc├ęsei; pl. duc├ęse
DUC├ëS─é s.f. So╚Ťia unui duce. [Cf. it. duchessa, fr. duchesse].
DUC├ëS─é s. f. so╚Ťia unui duce; femeie care st─âp├óne╚Öte un ducat (I). (dup─â fr. duchesse)
DUC├ëS─é ~e f. 1) Femeie care purta titlul nobiliar de duce. 2) So╚Ťie a ducelui. /<fr. duchesse
duces─â f. 1. so╚Ťia ducelui; 2. femeie care posed─â un ducat.
* duc├ęs─â f., pl. e (d. duce; fr. duchesse, it. duchessa). Nevast─â de duce. Suveran─â a unu─ş ducat.

Duces─â dex online | sinonim

Duces─â definitie

Intrare: duces─â
duces─â substantiv feminin
duches─â
duceas─â