dublóu2 sn [At: DN3 / Pl: ~ri / E: ns cf eg double (scull)] (Spt) Cuplu de vâslași pe aceeași ambarcație.

dublóu1 sn [At: DN3 / Pl: ~ri / E: fr doubleau] (Aht) 1 Arc (1) în relief care dublează o boltă. 2 Grindă principală la un planșeu de lemn.

dublóu (arc, grindă, pereche de vâslași) (du-blou) s. n., art. dublóul; pl. dublóuri

dublóu (arhit., sport) s. n. (sil. -blou), art. dublóul; pl. dublóuri

DUBLÓU1 s.n. (Arhit.) Arc în relief care dublează o boltă; grindă principală la un planșeu de lemn. [< fr. doubleau].

DUBLÓU2 s.n. (Sport) Cuplu de doi vâslași pe aceeași ambarcație. [Cf. engl. double(scull)].

DUBLÓU1 s. n. 1. (arhit.) arc în relief care dublează o boltă. 2. grindă principală la un planșeu de lemn. (< fr. doubleu)

DUBLÓU2 s. n. (sport) cuplu de doi vâslași pe aceeași ambarcație. (< engl. double/scull/)

dublóu s. n. (sport) Cuplu în concursuri de vâsle, sanie etc. ◊ „Pentru Sarajevo, așteptăm o clasare în primele opt dublouri din lume.” Emisiune Radio 13 I 84. ◊ „[...] dubloul român de sanie [...] se află pe locul 10.” Săpt. 28 XII 84 p. 2 (din engl. double; DN3)