Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru dublon

dublón2 sn [At: DN3 / Pl: ~uri / E: fr doublon] (Pgr) Repetare, din greșeală, a unei litere, a unui cuvânt, a unei linii.
dubl├│n1 sm [At: DEX / Pl: ~i / E: fr doublon] Veche moned─â spaniol─â de aur.
DUBL├ôN1, dubloni, s. m. Veche moned─â spaniol─â de aur. ÔÇô Din fr. doublon.
DUBL├ôN2 s. n. (Tipogr.) Repetare din gre╚Öeal─â a unei litere, a unui cuv├ónt, a unei linii etc. ÔÇô Din fr. doublon.
DUBL├ôN, dubloni, s. m. Veche moned─â spaniol─â de aur. ÔÇô Din fr. doublon.
dubl├│n1 (moned─â) (du-blon) s. m., pl. dubl├│ni
dubl├│n2 (repetare a unei litere) (du-blon) s. n.
dubl├│n (moned─â) s. m. (sil. -blon), pl. dubl├│ni
dubl├│n (tipogr.) s. n. (sil. -blon)
DUBLÓN s.m. Veche monedă spaniolă de aur. [< fr. doublon, cf. sp. doblon].
DUBLÓN s.n. (Poligr.) Repetare din greșeală a unei litere, a unui cuvânt, a unei linii. [< fr. doublon].
DUBLÓN1 s. m. veche monedă spaniolă de aur. (< fr. doublon)
DUBLÓN2 s. n. (poligr.) repetare din greșeală a unei litere, a unui cuvânt, a unei linii. (< fr. doublon)
* dubl├│n m. (fr. dloublon, it. doblone, sp. doblon). O monet─â de aur spaniol─â care valora 25 de franc─ş. ÔÇô Pop. Mold. sud dupl├║n, p─şes─â de 5 franc─ş. ÔÇô V. patac─â.

Dublon dex online | sinonim

Dublon definitie

Intrare: dublon
dublon substantiv masculin substantiv neutru
  • silabisire: -blon