Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 910037:

DÚBLĂ, duble, s. f. (Munt.) Măsură de capacitate egală cu un dublu-decalitru; baniță. Se întoarse acasă tîrziu, cu trei duble de porumb. MIHALE, O. 66. – Variantă: dúblu (PREDA, Î. 77) s. n.

Duble dex online | sinonim

Duble definitie