Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru dublaj

dubláj sn [At: LTR2 / Pl: ~e / E: fr doublage] 1-12 (Rar) Dublare (1-12). 13 (Spc) Înregistrare a dialogului sau a cântecului vocal dintr-un film de către o altă persoană decât titularul rolului respectiv. 14 (Spc) Înlocuire a dialogului din coloana sonoră originală a unui film cu o versiune tradusă oral.
DUBL├üJ, dublaje, s. n. Faptul de a dubla; spec. ├«nregistrare a dialogului sau a c├óntecului vocal dintr-un film de c─âtre o alt─â persoan─â dec├ót titularul rolului respectiv ╚Öi cu maximum de sincronizare; ├«nlocuire a dialogului din coloana sonor─â original─â a unui film cu traducerea oral─â. ÔÇô Din fr. doublage.
DUBL├üJ, dublaje, s. n. Faptul de a dubla; (├«n special) ├«nregistrare a dialogului sau a c├óntecului vocal dintr-un film de c─âtre o alt─â persoan─â dec├ót titularul rolului respectiv ╚Öi cu maximum de sincronizare; ├«nlocuire a dialogului din coloana sonor─â original─â a unui film cu o versiune tradus─â oral. ÔÇô Din fr. doublage.
DUBL├üJ, dublaje, s. n. ├Änlocuirea ├«nregistr─ârii sonore a unui film cinematografic cu alt─â ├«nregistrare, men╚Ťin├«nd sincronismul sunetului cu imaginea.
dubláj (du-blaj) s. n., pl. dubláje
dubláj s. n. (sil. -blaj), pl. dubláje
DUBL├üJ s.n. 1. Sincronizare a traducerii vorbite a unui film cu mi╚Öc─ârile ╚Öi scenele lui. ÔÖŽ Dublare. 2. (Mar.) C─âptu╚Öeal─â de sc├ónduri sau de tabl─â aplicat─â pe punte sau bordaj. [< fr. doublage].
DUBL├üJ s. n. 1. (cinem.) sincronizare a traducerii textului vorbit al unui film cu mi╚Öc─ârile ╚Öi scenele lui. 2. (mar.) c─âptu╚Öeal─â de sc├ónduri sau de tabl─â aplicat─â pe punte sau bordaj. ÔŚŐ ├«nt─âritur─â a unei vele. (< fr. doublage)

Dublaj dex online | sinonim

Dublaj definitie

Intrare: dublaj
dublaj substantiv neutru
  • silabisire: -blaj