Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 711740:

dubálă, s.f. – Soluție (din scoarță fiartă de arin) pentru argăsit pieile sau pentru vopsit lâna (Stoica, Pop 1984). – Din dubi „a tăbăci” + -ală.

dubală definitie

dubală dex