Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru dualist

dual├şst, ~─â [At: DEX / P: du-a~ / Pl: ~i╚Öti, ~e / E: fr dualiste] 1-5 a Privitor la dualism (1-5). 6-10 Specific dualismului (1-4). 11 smf Adept al dualismului (1).
DUAL├ŹST, -─é, duali╚Öti, -ste, adj., s. m. ╚Öi f. 1. Adj. Al dualismului, privitor la dualism; propriu, caracteristic dualismului. 2. S. m. ╚Öi f. Adept al dualismului (1). [Pr.: du-a-] ÔÇô Din fr. dualiste.
DUAL├ŹST, -─é, duali╚Öti, -ste, adj., s. m. ╚Öi f. 1. Adj. Al dualismului, privitor la dualism; propriu, caracteristic dualismului. 2. S. m. ╚Öi f. Adept al dualismului (1). [Pr.: du-a-] ÔÇô Din fr. dualiste.
DUAL├ŹST 1, duali╚Öti, s. m. (├Än opozi╚Ťie cu monist) Teoretician sau adept al dualismului (1).
DUAL├ŹST2, -─é, duali╚Öti, -ste, adj. Propriu dualismului, care are caracterele dualismului. Filozofia dualist─â a lui Descartes.
dual├şst (du-a-) adj. m., s. m., pl. dual├ş╚Öti; adj. f., s. f. dual├şst─â, pl. dual├şste
dual├şst adj. m., s. m. (sil. du-a-), pl. dual├ş╚Öti; f. sg. dual├şst─â, pl. dual├şste
DUAL├ŹST, -─é adj. Referitor la dualism, propriu dualismului. // s.m. ╚Öi f. Adept, teoretician al dualismului. [Pron. du-a-. / < fr. dualiste].
DUAL├ŹST, -─é adj., s. m. f. (adept) al dualismului. (< fr. dualiste)
DUAL├ŹST1 ~st─â (~╚Öti, ~ste) Care ╚Ťine de dualism; propriu dualismului. Filozofie ~st─â. [Sil. du-a-] /<fr. dualiste
DUAL├ŹST2 ~st─â (~╚Öti, ~ste) m. ╚Öi f. Adept al dualismului. [Sil. du-a-] /<fr. dualiste
dualist a. ce poart─â caracterul dualismului.
* dual├şst, -─â s. Partizan al dualizmulu─ş. Adj. Filosofie dualist─â.

Dualist dex online | sinonim

Dualist definitie

Intrare: dualist (adj.)
dualist adjectiv
  • silabisire: du-a-
Intrare: dualist (s.m.)
dualist substantiv masculin
  • silabisire: du-a-