drumui definitie

10 definiții pentru drumui

drumuí [At: DEX / Pzi: ~ésc / E: drum + -ui] 1 vt (Top) A lega detaliile unei suprafețe de teren cu triangulația geodezică respectivă. 2 vi (Rar) A merge pe drum (1). modificată
DRUMUÍ, drumuiesc, vb. IV. 1. Tranz. (Top.) A lega detaliile unei suprafețe de teren cu triangulația geodezică respectivă. 2. Intranz. (Rar) A merge, a umbla pe drum. – Drum + suf. -ui.
DRUMUÍ, drumuiesc, vb. IV. 1. Tranz. (Top.) A lega detaliile unei suprafețe de teren cu triangulația geodezică respectivă. 2. Intranz. (Rar) A merge, a umbla pe drum. – Drum + suf. -ui.
DRUMUÍ, drumuiesc, vb. IV. 1. Tranz. (Top.) A lega detaliile unei suprafețe de teren cu triangulația geodezică respectivă. 2. Intranz. (Neobișnuit) A merge pe drum, a umbla. Drumuiau în trap mărunt pe șoseaua curată. POPA, V. 249.
drumuí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. drumuiésc, imperf. 3 sg. drumuiá; conj. prez. 3 să drumuiáscă
drumuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. drumuiésc, imperf. 3 sg. drumuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. drumuiáscă
DRUMUÍ vb. v. călători, colinda, cutreiera, peregrina, umbla, voiaja.
A DRUMUÍ ~iésc 1. tranz. (suprafețe de teren) A compara cu triangulația geodezică respectivă. 2. intranz. reg. A merge pe drum; a fi în drum. /drum + suf. ~ui
drumui vb. v. CĂLĂTORI. UMBLA. VOIAJA.
DRUMUÍRE (< drum) s. f. (TOPOGR.) Metodă de ridicare a datelor unei suprafețe de teren prin măsurarea unghiurilor succesive.

drumui dex

Intrare: drumui
drumui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a