drumeag definitie

10 definiții pentru drumeag

drumeác sn vz drumeag
drumeág sn [At: SĂM. II, 437 / V: (reg) ~ác / Pl: ~uri / E: drum + -eag] Drum (1) îngust Si: drumuleț (2), drumușor (2), (reg) drumiț (2), (reg) drumurel (2), (reg) drumuț (2).
DRUMEÁG, drumeaguri, s. n. Drum îngust. – Drum + suf. -eag.
DRUMEÁG, drumeaguri, s. n. Drum îngust. – Drum + suf. -eag.
DRUMEÁC s. n. v. drumeag.
DRUMEÁG, drumeaguri, s. n. Drum îngust; drumuleț, drumușor. Pe un drumeag de țară porniră trei flăcăi. DEȘLIU, G. 49. Carul intră în cîmpie, pe un drumeag. CAMILAR, TEM. 47. Triglea îl văzuse de departe și-l aștepta la «odaie», în mijlocul drumeagului. SADOVEANU, M. C. 138. – Variantă: drumeác (SANDU-ALDEA, U. P. 59) s. n.
drumeág s. n., pl. drumeáguri
drumeág s. n., pl. drumeáguri
drumeac n. drum mic sau îngust.
drumeác și -eág n., pl. urĭ și ece, ege (d. drum. Cp. cu păteac, rădeac, sfredeleac). Drum îngust: o ĭeĭ pe drumeacu ist părăsit (Șez. 33, 26).

drumeag dex

Intrare: drumeag
drumeag substantiv neutru
drumeac