Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

21 defini╚Ťii pentru drobu╚Öor

drobșór sm vz drobușor1
drobușoáră sf [At: PANȚU, PL.2 / Pl: ~re / E: drob1 + -ușoară] Drobușor1 (1) (Isatis tinctoria).
drobu╚Ö├│r2 sm, sn [At: MARIAN, ├Ä, 244 / Pl: ~╚Öo├íre / E: drob2 + -u╚Öor] 1-14 (╚śhp) Drobule╚Ť (1-14).
drobu╚Ö├│r1 sm [At: MARIAN, NU. 420 / V: ~b╚Ö~ / Pl: ~i / E: drob1 + -u╚Öor] (Bot; reg) 1 Plant─â erbacee din familia cruciferelor, cu flori galbene ╚Öi cu frunze alb─âstrui, cultivat─â pentru prepararea vopselelor Si: boiengioaie, cardam─â, cardoman, drob1(2)-m─ârunt, drobi╚Öor (2), drobu╚Öoar─â, laba-m├ó╚Ťei (Isatis tinctoria). 2 Drog3 (2) (Genista oligosperma). 3 Drobi╚Ť─â1 (Genista tinctoria).
DROBU╚ś├ôR2, drobu╚Öori, s. m. Plant─â erbacee cu frunze alb─âstrui ╚Öi cu flori galbene, ale c─ârei frunze fermentate dau o culoare albastr─â, folosit─â la vopsit (Isatis tinctoria). ÔÇô Drob2 + suf. -u╚Öor.
DROBU╚ś├ôR1, drobu╚Öori, s. m. Diminutiv al lui drob1 (1). ÔÇô Drob1 + suf. -u╚Öor.
DROBU╚ś├ôR2, drobu╚Öori, s. m. Plant─â erbacee cu frunze alb─âstrui ╚Öi cu flori galbene, ale c─ârei frunze fermentate dau o culoare albastr─â, folosit─â la vopsit (Isatis tinctoria). ÔÇô Drob2 + suf. -u╚Öor.
DROBU╚ś├ôR1, drobu╚Öori, s. m. Diminutiv al lui drob1 (1). ÔÇô Drob1 + suf. -u╚Öor.
DROBU╚ś├ôR, drobu╚Öoare, s. n. Diminutiv al lui drob (I 1). Pe mas─â stau bucatele, iar ├«n mijlocul mesei patru colaci unul peste altul, c-un smoc de steble de busuioc, c-un drobu╚Öor de sare ╚Öi c-o n─âfram─â. SEVASTOS, N. 268.
DROBU╚ś├ôR, drobu╚Öoare, s. n. 1. Diminutiv al lui drob (I 1). 2. Plant─â erbacee cu flori galbene, ale c─ârei frunze fermentate dau o culoare albastr─â, folosit─â la vopsit (Isatis tinctoria).
drobușór s. m., pl. drobușóri
drobușór (bulgăre de sare, plantă) s. m., pl. drobușóri
DROBU╚ś├ôR s. (BOT.; Isatis tinctoria) drob, (reg.) boiengioaie, cardama, drobi╚Öor, laba-m├ó╚Ťei.
DROBU╚ś├ôR s. v. drob, drobi╚Ť─â.
drobu╚Öor m. plant─â de un verde-alb─âstruiu, ale c─ârii frunze dau o frumoas─â coloare albastr─â, ├«ntrebuin╚Ťat─â de boiangii (Isatis tinctoria). [V. drobi╚Ť─â].
drobușór m. Drob, o plantă (isatis tinctoria).
DROBU╚śOR s. (BOT.; Isatis tinctoria) drob, (reg.) boiengioaie, cardama, drobi╚Öor, laba-m├«╚Ťei.
drobușor s. v. DROB. DROBIȚĂ.
drob╚Ö├│r, (drog╚Öor, drobi╚Öor), s.m. ÔÇô (bot.) Nume dat mai multor arbu╚Öti: Genista tinctoria L., utilizat ├«n industria textil─â casnic─â (se extrage culoarea galben-portocalie, cu care se vopse╚Öte l├óna); Isatis tinctoria L. (pentru prepararea unei culori albastre ca indigoul); Hypericum perforatum (sun─âtoare). ÔÖŽ (med. pop.) Se folose╚Öte la dureri de stomac, boli de ficat, de rinichi, eczeme etc. (Borza, 1968: 86). ÔÇô Din drob2 ÔÇ×arbustÔÇŁ (< rus., ucr. drok, Candrea, cf. DER; DEX, MDA) + suf. -╚Öor.
drob╚Ö├│r, (drog╚Öor, drobi╚Öor), s.m. ÔÇô (bot.) Nume dat mai multor arbu╚Öti: Genista tinctoria L., utilizat ├«n industria textil─â casnic─â (se extrage culoarea galben-portocaliu, cu care se vopse╚Öte l├óna); Isatis tinctoria L. (pentru prepararea unei culori albastre ca indigoul); Hypericum perforatum (sun─âtoare); se folose╚Öte ├«n medicina popular─â la dureri de stomac, boli de ficat, de rinichi, eczeme etc. (Borza 1968: 86). ÔÇô Din ucr. drok (Candrea, Scriban cf. DER) + -╚Öor.
DROBU╚ś├ôR (< drob) s. n. 1. Diminutiv al lui drob (1). 2. Plant─â erbacee peren─â din familia cruciferelor, ├«nalt─â de peste 50 cm, cu flori galbene, dispune ├«n racem, fructe silicve ╚Öi frunze albastru-brumate (Isatis tinctoria). ├Än Evul Mediu, din frunzele culese ├«nainte de ├«nflorire, preparate ├«ntr-un mod special, se ob╚Ťinea o past─â neagr─â-verzuie, care vopsea ├«n albastru-indigo; floriel sau planta ├«ntreag─â, uscate ╚Öi apoi fierte, sunt utilizate pentru vopsit ├«n galben.

Drobușor dex online | sinonim

Drobușor definitie

Intrare: drobușor (s.m.)
drobușor s.m. substantiv masculin
drobșor
Intrare: drobușor (s.n.)
drobușor s.n.