Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru driopitec

driopit├ęc sm [At: DEX2 / P: dri-o~ / Pl: ~eci / E: lat Dryopithecus] Maimu╚Ť─â fosil─â antropomorf─â, considerat─â str─âmo╚Ö at├ót al maimu╚Ťelor antropoide, c├ót ╚Öi al hominizilor.
DRIOPIT├ëC, driopiteci, s. m. Maimu╚Ť─â fosil─â antropomorf─â, considerat─â deopotriv─â str─âmo╚Ö al maimu╚Ťelor antropoide ╚Öi al hominizilor. [Pr.: dri-o-] ÔÇô Din lat. Dryopithecus, denumirea ╚Ötiin╚Ťific─â a maimu╚Ťei.
DRIOPIT├ëC, driopiteci, s. m. Maimu╚Ť─â fosil─â antropomorf─â, considerat─â deopotriv─â str─âmo╚Ö al maimu╚Ťelor antropoide ╚Öi hominizilor. [Pr.: dri-o-] ÔÇô Din numele ╚Ötiin╚Ťific lat. Dryopithecus.
driopit├ęc (dri-o-) s. m., pl. driopit├ęci
driopit├ęc s. m. (sil. dri-o-), pl. driopit├ęci
DRIOPIT├ëC s.m. Cel mai apropiat str─âmo╚Ö al maimu╚Ťelor antropoide actuale ╚Öi al omului, care a tr─âit la ├«nceputul perioadei neogene. [Pron. -dri-o-. / < fr. dryopith├Ęque, cf. gr. drys ÔÇô stejar, pithekos ÔÇô maimu╚Ť─â].
DRIOPIT├ëC s. m. maimu╚Ť─â fosil─â antropoid─â arboricol─â. (< fr. dryopith├Ęque)
DRIOPIT├ëC (< fr. {i}; {s} gr. dryo ÔÇ×stejarÔÇŁ + pithekos ÔÇ×maimu╚Ť─âÔÇŁ) s. m. Maimu╚Ť─â antropomorf─â, bidep─â, arboricol─â, cu membrele anterioare mai lungi dec├ót cele posterioare ╚Öi denti╚Ťie asem─ân─âtoare cu a gorilei ╚Öi a omului. A tr─âit ├«n Europa, Asia ╚Öi Africa ├«n timpul Miocenului, fiind considerat str─âmo╚Öul comun al antropoidelor ╚Öi hominidelor (Dryopithecus).
DRIO- ÔÇ×stejarÔÇŁ. ÔŚŐ gr. drys, dryos ÔÇ×stejarÔÇŁ > fr. dryo-, engl. id. > rom. drio-. Ôľí ~fil (v. -fil1), adj., (despre o plant─â) care cre╚Öte pe stejari; ~pitec (v. -pitec), s. m., maimu╚Ť─â fosil─â, antropoid─â ╚Öi arboricol─â, care a tr─âit la ├«nceputul perioadei neogene.

Driopitec dex online | sinonim

Driopitec definitie

Intrare: driopitec
driopitec substantiv masculin
  • silabisire: dri-o-