Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

76 defini╚Ťii pentru drept

a-dreápta av vz drept
dep(-)ce lc vz drept
drept, ~eapt─â [At: PSALT. HUR. 502/5 / V: (1-108) dir~ a, (122) drit sn, (147-155) deptu, der~, derepto, dereptu pp / Pl: ~p╚Ťi, ~e a; ~uri sn / E: ml directus (109-146) dup─â fr droit] 1 a (D. drumuri, c─âi, etc.) Care reprezint─â cea mai mic─â distan╚Ť─â ├«ntre dou─â puncte, f─âr─â ocoli╚Öuri Si: (pop) oblu. 2-3 sf, a (Linie) care une╚Öte dou─â puncte din spa╚Ťiu pe drumul cel mai scurt Si: (pop) oblu. 4 a (├Äs) Unghi ~ Unghi format de dou─â drepte perpendiculare una pe cealalt─â. 5 av (├Änv; ├«la) ~ c─âz─âtor Perpendicular. 6 a (├Äs) Prism─â ~eapt─â Prism─â cu muchiile laterale perpendiculare pe baze. 7 a (Fig; d. privire) Care este f─âr─â ascunzi╚Öuri Si: deschis, direct. 8 a (D. haine) Care are o croial─â simpl─â. 9-10 av (├Änv; ├«s; ├«la) (Linie) ~ alerg─âtoare (Linie) paralel─â. 11 a (D. lucruri, fiin╚Ťe, p─âr╚Ťi ale lor etc.) Care are o pozi╚Ťie vertical─â (fa╚Ť─â de un punct de reper). 12 av (├Äe) A se ╚Ťine ~ A avea o pozi╚Ťie perfect vertical─â. 13 a (├Äla; d. fiin╚Ťe, lucruri, elemente de acela╚Öi fel ├«n╚Öiruite) ├Än linie ~eapt─â (sau ├«n linii ori ├«n r├ónduri ~e) Aliniat. 14 a (├Älav) ├Än linie ~eapt─â Direct. 15 a (Mii; ├«e) A lua (sau a sta, a se ╚Ťine ├«n) pozi╚Ťia de ~p╚Ťi A lua (sau a sta, a se ╚Ťine ├«n) pozi╚Ťie perfect vertical─â, st├ónd nemi╚Öcat. 16 i Drep╚Ťi! Formul─â de comand─â militar─â pentru luarea pozi╚Ťiei de drep╚Ťi (15). 17 av (├Äe) A c─âlca ~ A fi d├órz. 18 av (├Äae) A avea o purtare cinstit─â. 19 a (D. terenuri ├«nclinate, forme de relief sau p─âr╚Ťi ale lor) Aproape vertical Si: abrupt, escarpat, pov├órnit. 20-21 sf, a (Liter─â) care are t─âietura vertical─â. 22 a Care are o pozi╚Ťie orizontal─â (fa╚Ť─â de un punct de reper) Si: neted, orizontal, plan. 23 a (Grm; ├«nv; ├«s) Complement ~ Complement direct. 24 sn (├Älav) De-a ~ul ├Än mod direct. 25 sn (├Äal) F─âr─â oprire. 26 sn (├Äal) F─âr─â ezitare. 28 sn (├Äal) F─âr─â ascunzi╚Öuri Si: franc3 (5). 29 sn (├Äal) Ne├«ndoielnic. 30 av (├Ävr; ├«e) A-i fi (cuiva) ~ A-i fi la ├«ndem├ón─â (cuiva). 31 av (├Äe) A merge ~ A merge cu mi╚Öc─âri sigure, f─âr─â a se cl─âtina. 32 a (├Äoc str├ómb; d. obiecte cu form─â alungit─â) Care nu prezint─â curburi sau cotituri Si: (pop) oblu, regulat. 33 a (D. p─âr╚Ťi ale corpului la om sau la animale) Care are o form─â (sau este ├«ntr-o pozi╚Ťie) corect─â, normal─â, f─âr─â defecte. 34 a (D. suprafe╚Ťe) Neted. 35 a (Fig; d. ac╚Ťiuni ale omului sau d. no╚Ťiuni abstracte) Care este, se face etc. potrivit drept─â╚Ťii ╚Öi adev─ârului Si: bun, cinstit, ├«ntemeiat, just. 36 a (├Äs) Parte ~eapt─â Parte care se cuvine ├«n mod legal fiec─âruia la ├«mp─âr╚Ťeal─â. 37 a (├Äs) Lupt─â ~eapt─â Lupt─â corp la corp, f─âr─â arme, f─âr─â ├«n╚Öel─âtorii ╚Öi f─âr─â ajutor str─âin. 38 a (├Älav) Cu ~ cuv├ónt Pe bun─â dreptate Si: justificat. 39 av (D. ac╚Ťiuni) ├Än conformitate cu dreptatea Si: just. 40 av ├Än conformitate cu adev─ârul Si: adev─ârat, corect. 41 av (├Äe) Ce-i ~, e ~ Se spune pentru a recunoa╚Öte un adev─âr incontestabil. 42 av (├Äe) (Este) ~ c─â... Este adev─ârat c─â... 43 av (├Äe) A spune ~ A spune adev─ârul. 44 av (├Äae) A vorbi deschis, sincer. 45 a (D. oameni) Care tr─âie╚Öte ╚Öi ac╚Ťioneaz─â conform drept─â╚Ťii, adev─ârului, omeniei Si: cinstit, integru. 46 sn (Pex; ├«e) La ~ (sau, rar, ~ul) vorbind ├Än realitate. 47 a (├Äe) Ce-i ~(ul) ├Äntr-adev─âr. 48 a (Fig; ├«s) Calea (cea) ~eapt─â Comportare cinstit─â. 49 a (Spc; ├«as) Purtare cucernic─â, ├«n spiritul moralei cre╚Ötine. 50 a (├Än limbajul bisericesc) Cuvios. 51 sm (├«e) A se odihni cu ~p╚Ťii A fi mort. 52 a (D. oameni; ├«e) A se duce ├«n lumea celor ~p╚Ťi A muri. 53-54 smf, a (├Äc) ~ credincios (Persoan─â) care face parte din Biserica cre╚Ötin─â ortodox─â. 55-56 smf, a (├Äae) (Persoan─â) care se comport─â ca un bun cre╚Ötin. 57 sm (Bis; mpl) Om lipsit de p─âcate, care a respectat ├«n timpul vie╚Ťii preceptele religiei cre╚Ötine ╚Öi care este acceptat de judecata lui Dumnezeu. 58 a (D. sentimente, manifest─âri ale oamenilor) Care reflect─â sinceritate. 59 a (Pex) Care nu favorizeaz─â pe cineva sau ceva Si: impar╚Ťial, obiectiv. 60 a (├Änv) Devotat. 61 a (├Änv) Nevinovat. 62 af (Reg) Virgin─â. 63 a (D. oameni; ├«la) ~ cu inima Sincer. 64 a (├Äae) Prietenos. 65 a (Pop; d. oameni) Care este legat de cineva printr-un grad apropiat de rudenie (├«n linie ascendent─â sau descendent─â). 66 av (├Ävr; ├«e) A fi ~ (cuiva, cineva) A sem─âna leit (cu cineva). 67 a Care este potrivit (conform) cu anumite reguli sau cu anumite cerin╚Ťe Si: bun, corect, riguros. 68 av (├Äe) A sta (sau a ╚Öedea etc.) str├ómb ╚Öi a judeca (sau a gr─âi etc.) ~ A aprecia just, corect (o situa╚Ťie, un om etc.), indiferent de ├«mprejur─ârile (nefavorabile). 69 a (D. via╚Ť─â) Care este ├«n conformitate cu normele moralei Si: etic, moral. 70 a (Pex) Auster. 71 a Cuvenit. 72 a ├Ämp─âr╚Ťit echitabil. 73 a Veritabil. 74 (├Äoc st├óng; d. organe sau p─âr╚Ťi ale corpului) A╚Öezat ├«n partea opus─â p─âr╚Ťii corpului omenesc ├«n care se afl─â inima. 75 sfa M├óna dreapt─â. 76 sf (├Äe) A-╚Öi da ~eapta A-╚Öi str├ónge m├óinile ├«n semn de salut, de bucurie, de ├«mp─âcare. 77 sf (├Äe) S─â nu ╚Ötie st├ónga ce face ~eapta Formul─â prin care se impune discre╚Ťie absolut─â. 78 sfa (├Än religia cre╚Ötin─â) M├óna lui Dumnezeu considerat─â ca putere sf├ónt─â. 79 a (├Äe) A fi m├óna ~eapt─â (a cuiva) A fi omul de ├«ncredere (al cuiva). 80 a (├Äae) A fi cel mai apropiat colaborator (al cuiva). 81 sna Picior drept. 82 sna (├Äe) A c─âlca (sau a p─â╚Öi, a porni, a intra, a ie╚Öi) cu -ul (├«nainte) A ├«ncepe o ac╚Ťiune sub bune auspicii. 83 a (D. p─âr╚Ťi ale ├«mbr─âc─âmintei) Care corespunde p─âr╚Ťii drepte a corpului. 84 a (D. simptome, boli etc.) Care apare, care se manifest─â etc. ├«n partea dreapt─â (74) a corpului sau a unui organ. 85 a (D. construc╚Ťii, obiecte etc.) Care se afl─â ├«n partea sau ├«n direc╚Ťia m├óinii drepte (74) a unei persoane orientate cu fa╚Ťa ├«n aceea╚Öi direc╚Ťie cu obiectul. 86 a (D. cursuri de ap─â sau d. malurile lor) Care se afl─â pe partea sau ├«n direc╚Ťia m├óinii drepte a unei persoane a╚Öezate cu fa╚Ťa ├«n direc╚Ťia cursului unei ape. 87 a (D. obiecte sau d. p─âr╚Ťile obiectelor) Care se afl─â pe partea sau ├«n direc╚Ťia m├óinii drepte (74) a persoanei care prive╚Öte obiectul din fa╚Ť─â. 88 sfsa Parte a corpului unei fiin╚Ťe, a unui obiect, a unei construc╚Ťii etc. care se afl─â ├«n partea sau ├«n direc╚Ťia m├óinii drepte (74) a unei persoane a╚Öezate cu fa╚Ťa ├«n acela╚Öi sens cu obiectul, construc╚Ťia etc. respectiv─â. 89 sfsa Parte a unui curs de ap─â sau a unui mal al acestuia care se afl─â ├«n zona sau ├«n direc╚Ťia m├óinii drepte (74) a unei persoane a╚Öezate cu fa╚Ťa ├«n sensul de curgere a apei respective. 90 sfsa Parte a corpului unei fiin╚Ťe, a unui obiect, a unei construc╚Ťii etc. care se afl─â ├«n zona sau ├«n direc╚Ťia m├óinii drepte (74) a unei persoane care prive╚Öte obiectul, construc╚Ťia etc. respective. 91 sf (├Älav) Din (la, pe, ├«n, ├«nspre, c─âtre, din, din a) ~eapta Din (sau ├«n) partea m├óinii drepte (74). 92 sf (├Älav) ├Än direc╚Ťia m├óinii drepte (74). 93 sf (├Äe) A fi (a sta, a ╚Öedea etc.) la ~eapta (den, den a ~pta (cuiva), (├«nv) a ~pta (de cineva) A ocupa locul de onoare aflat ├«n partea dreapt─â (74) a unei personalit─â╚Ťi. 94 sf (├Äe) A-i c├ónta (cuiva) cucul la (├«n) ~pta A avea noroc. 95 sf (├Äe) A face (a apuca, a o lua) la ~eapta A coti, a se ├«ndrepta c─âtre partea dreapt─â (74) a unui drum, ├«n direc╚Ťia m├óinii drepte (74). 96 sf (├Äe) A ╚Ťine ~eapta A merge (numai) pe partea dreapt─â (74) a unui drum. 97 sf (Fam; ├«e) A trage pe ~eapta A se opri cu un vehicul pe partea dreapt─â (74) a carosabilului pentru odihn─â sau remedieri tehnice. 98 sf (├Älav) ├Än (din) ~eapta ╚Öi-n (din) st├ónga sau de-a ~eapta ╚Öi de-a st├ónga ├Än (din) ambele p─âr╚Ťi. 99 sf (├Äal) ├Än (din) toate p─âr╚Ťile Si: pretutindeni. 100 sf (├Älav) (Nici) ├«n ~eapta nici ├«n st├ónga Nic─âieri. 101 sf (La) ~eapta! Comand─â (adresat─â unui militar) prin care se cere ├«ntoarcerea spre dreapta (90). 102 av (├Än leg─âtur─â cu unele verbe de mi╚Öcare ╚Öi urmat de determin─âri locale; indic─â direc╚Ťia) ├Än linie dreapt─â Si: direct, (pop) oblu. 103 av (├Älav) De-a ~ul F─âr─â a se abate din drum. 104 av (Cu nuan╚Ťe spa╚Ťiale sau temporale) Tocmai. 105 av (├Äe; ├«nv) ~ dragul s─â ╚Üi-e mai mare dragul s─â. 106 a (├Änv; d. bunuri materiale, sume de bani etc.) Care apar╚Ťine sau se cuvine cuiva ├«n temeiul legii. 107 sfa (Fig; ├«n via╚Ťa politic─â) Grupare politic─â adept─â ╚Öi sus╚Ťin─âtoare a men╚Ťinerii ordinii sociale ╚Öi politice tradi╚Ťionale. 108 sf (├Älaj) De ~eapta Conservator. 109 sn Totalitatea normelor juridice care reglementeaz─â rela╚Ťiile sociale dintr-un stat. 110 sn ╚śtiin╚Ť─â (sau disciplin─â) care studiaz─â dreptul (1) 111 sn (├Äs) ~ penal Ramur─â a dreptului (110) care se ocup─â de normele juridice cu caracter represiv. 112 sn (├Äs) ~ civil Ramur─â a dreptului (110) care studiaz─â ╚Öi reglementeaz─â rela╚Ťiile sociale (convertite ├«n raporturi juridice) dintr-un stat. 115 sn (├Äs) ~ constitu╚Ťional Totalitatea normelor fundamentale care reglementeaz─â rela╚Ťiile privitoare la or├ónduirea social-economic─â ╚Öi de stat. 116 sn (├Äas) Ramur─â a dreptului (110) care studiaz─â drepturile ╚Öi datoriile cet─â╚Ťenilor decurg├ónd din constitu╚Ťie. 117 sn (├Äs) ~ interna╚Ťional Totalitatea normelor de drept care reglementeaz─â raporturile dintre state. 118 sn (Fiz) (├Äs) ~ natural Drept (1) considerat ca imuabil ╚Öi universal, care ar exista ├«n afara structurilor sociale, decurg├ónd fie din natura sau ra╚Ťiunea uman─â, fie din voin╚Ťa sau ra╚Ťiunea divin─â. 119 sn (├Äs) ~ comercial Ansamblu de reguli, de institu╚Ťii ╚Öi de practici aplicabile actelor de comer╚Ť, comercian╚Ťilor ╚Öi societ─â╚Ťilor comerciale. 120 sn (├Äs) ~ administrativ Ansamblu de norme care reglementeaz─â organizarea ╚Öi activitatea administra╚Ťiei. 121 sn (├Äs) ~ul muncii Totalitatea regulilor aplicabile raporturilor individuale sau colective ale salaria╚Ťilor. 122 sn (├Änv; ╚Ö├«f drit) Putere, prerogativ─â legal recunoscut─â unei persoane (unei institu╚Ťii, unui popor) de a avea o anumit─â conduit─â, de a se bucura de anumite privilegii etc. 123 sn (├Änv; ├«lav) Cu ~ul ├Än mod legitim. 124 sn (├Äal) Justificat. 125-126 sn (╚śi ├«ljv) ├Än ~ ├Ämputernicit prin lege. 127 sn (├Äal) ├Ändrept─â╚Ťit. 128 (├Äal) Pe baz─â legal─â. 129 sn (├Äe) A avea ~ul A avea voie (├«n temeiul legii) s─â ├«ntreprind─â ceva Si: a fi ├«ndrept─â╚Ťit. 130 sn (├Äae) A se bucura de un privilegiu. 131 sn (├Äe) A fi (sau a se sim╚Ťi, a se crede) ├«n ~ (sau ├«n ~ul s─âu) A beneficia sau a crede c─â beneficiaz─â de condi╚Ťiile[1] necesare favorabile pentru ├«ndeplinirea legal─â a unor ac╚Ťiuni, pentru exercitarea unui privilegiu etc. 132 sn (├Äe) A da ~(ul) sau ~uri ori a face ~ cuiva A acorda cuiva posibilitatea, a-i oferi condi╚Ťiile necesare favorabile pentru ├«ndeplinirea unei ac╚Ťiuni ├«n mod legal sau legitim. 133 sn (├Äe) A repune ├«n ~uri A acorda cuiva un privilegiu de care anterior a fost privat. 134 sn (├Äe) A reintra ├«n ~urile (lui, ei etc.) A dob├óndi o situa╚Ťie privilegiat─â de care anterior a fost privat. 135 sn (├Äe) A-╚Öi lua (sau a-╚Öi aroga) ~ul (de a face ceva) ori ~uri (asupra cuiva) A se comporta ca ╚Öi cum ar fi ├«ndrept─â╚Ťit, ├«mputernicit legal, pretinz├ónd anumite privilegii. 136 sn (├Älav) De ~ Conform legii. 137 sn (├Äal) ├Än mod legitim. 138-139 sn (├Äljv) F─âr─â ~ Care nu este ├«n temeiul legii. 140 sn (├Äal) Nejustificat. 141 sn R─âsplat─â, retribu╚Ťie care i se cuvine cuiva pentru prestarea unei munci, ├«n mod legal, ├«n spiritul drept─â╚Ťii. 142 sn (Ccr) Sum─â de bani sau bun material cuvenite cuiva ├«n mod legal ├«n urma prest─ârii unei munci. 143 sn (├Äs) ~ de apel Permisiune legal─â de a contesta o hot─âr├óre judec─âtoreasc─â. 144 sn (├Äe) ~ul lui Dumnezeu ├Äntr-adev─âr. 145 sn (├Ärg) Dreptate. 146 sn (├Änv; ├«e) A avea ~ul A avea dreptate. 147 pp (Introduce un complement indirect) Exprim─â echivalen╚Ťa ├«ntre dou─â elemente A primit banii drept recompens─â. 148 pp (Introduce un complement indirect) Exprim─â justificarea atribuirii unei func╚Ťii Si: ca1 (9), ├«n calitate de... Drept procuror a lucrat numai un an. 149 pp (Introduce un complement indirect) Exprim─â justificarea atribuirii unei calit─â╚Ťi, a unei identit─â╚Ťi etc. Drept cine m─â iei?. 150 pp (Introduce un complement indirect) ├Än loc de... O draperie groas─â servea drept paravan. 151 pp (├Älav) ~ care ├Än concluzie Era t├órziu, drept care s-a gr─âbit s─â plece. 152 pp (Reg; introduce un complement circumstan╚Ťial de loc) L├óng─â. 153 pp (Reg; introduce un complement circumstan╚Ťial de loc) ├Än fa╚Ťa. 154 pp (Pop; ├«e) A i se pune (cuiva) soarele ~ la inim─â A i se face (cuiva) foame. 155 pp (Introduce un complement circumstan╚Ťial de scop) Pentru Drept ├«ncercare s-a folosit de un cle╚Öte.[2] corectat─â
DREPT, DRE├üPT─é, (A, B) drep╚Ťi, -te, adj., (C) adv., (D) drepturi, s. n., (E) prep. A. Adj. I. 1. Care merge de la un punct la altul direct, f─âr─â abatere. ÔŚŐ Linie dreapt─â (╚Öi substantivat, f.) = linie care une╚Öte dou─â puncte din spa╚Ťiu pe drumul cel mai scurt. Unghi drept = unghi format de dou─â drepte perpendiculare una pe alta. Prism─â dreapt─â = prism─â cu muchiile laterale perpendiculare pe baze. ÔÖŽ Fig. (Despre privire) Care este f─âr─â ascunzi╚Öuri; deschis, direct. ÔÖŽ (Despre haine) Care are o croial─â simpl─â, f─âr─â cute, clini etc. 2. (Despre lucruri, fiin╚Ťe, p─âr╚Ťi ale lor etc.) Care are o pozi╚Ťie vertical─â (fa╚Ť─â de un punct de reper). Zid, perete drept. Om drept ca lum├ónarea. ÔŚŐ Expr. A se ╚Ťine drept = a avea o pozi╚Ťie perfect vertical─â. (Mil.) A lua (sau a sta, a se ╚Ťine ├«n) pozi╚Ťia de drep╚Ťi = a lua (sau a sta, a se ╚Ťine ├«n) pozi╚Ťie perfect vertical─â, st├ónd nemi╚Öcat. (Cu valoare de interjec╚Ťie) Drep╚Ťi! formul─â de comand─â militar─â pentru luarea pozi╚Ťiei de drep╚Ťi. (Adverbial) A c─âlca drept = a avea o purtare bun─â, cinstit─â. A sta drept = a avea o atitudine de neclintit, a fi d├órz, curajos. ÔÖŽ (Despre terenuri ├«nclinate, forme de relief sau p─âr╚Ťi ale lor) Aproape vertical; abrupt, pov├órnit. ÔÖŽ (Despre litere; adesea substantivat, f.) Care are t─âietura vertical─â. 3. Care are o pozi╚Ťie orizontal─â (fa╚Ť─â de un punct de reper); orizontal; plan, neted. C├ómpie dreapt─â. 4. (├Än sintagma) Complement drept = complement direct, v. direct. II. Fig. 1. (Despre ac╚Ťiuni ale omului sau despre no╚Ťiuni abstracte) Care este, se face etc. potrivit drept─â╚Ťii ╚Öi adev─ârului; ├«ntemeiat, just, cinstit, bun. ÔŚŐ Parte dreapt─â = parte care se cuvine ├«n mod legal fiec─âruia la o ├«mp─âr╚Ťeal─â. Lupt─â dreapt─â = lupt─â corp la corp, f─âr─â arme, f─âr─â ├«n╚Öel─âtorii ╚Öi f─âr─â ajutor str─âin. ÔÖŽ (Adverbial) ├Än conformitate cu dreptatea, just; ├«n conformitate cu adev─ârul, adev─ârat; corect. ÔŚŐ Expr. Ce-i drept = ├«ntr-adev─âr, cu adev─ârat. Ce-i drept e drept, se spune pentru a recunoa╚Öte un adev─âr incontestabil. Drept c─â... = adev─ârat c─â... A spune drept = a spune adev─ârul; a vorbi deschis, sincer. (Substantivat) La drept (sau la dreptul) vorbind = ├«n realitate, de fapt. 2. (Despre oameni) Care tr─âie╚Öte ╚Öi lucreaz─â conform drept─â╚Ťii, adev─ârului, omeniei, binelui; cinstit, integru, cumsecade. ÔÖŽ (├Än limbajul bisericesc) Cuvios, cucernic. ÔŚŐ Expr. (Substantivat) A se odihni cu drep╚Ťii = a fi mort. ÔŚŐ Compus: (adesea substantivat) drept-credincios = care face parte din Biserica cre╚Ötin─â ortodox─â; bun cre╚Ötin. 3. (Reg.; despre bunuri materiale) Care apar╚Ťine sau se cuvine cuiva pe temeiul unei legi sau al unei recunoa╚Öteri oarecare. 4. (Pop.; despre rude) Care este legat de cineva prin leg─âturi directe, de s├ónge; adev─ârat, bun. B. Adj. (├Än opozi╚Ťie cu st├óng) 1. (Despre organe ale corpului) A╚Öezat ├«n partea opus─â p─âr╚Ťii corpului omenesc ├«n care se afl─â inima. ÔŚŐ Expr. A fi m├óna dreapt─â a cuiva sau bra╚Ťul drept al cuiva = a fi cel mai intim, cel mai apropiat colaborator al cuiva; a-i fi cuiva de mare ajutor. ÔÖŽ (Substantivat, f. sg. art.) M├óna dreapt─â. ÔÖŽ (Substantivat, m. sg. art.) Piciorul drept. 2. Care se afl─â de partea sau ├«n direc╚Ťia m├óinii drepte (c├ónd cineva st─â cu fa╚Ťa ├«n direc╚Ťia ├«n care este orientat un lucru). Aripa dreapt─â a cl─âdirii. ÔŚŐ (Substantivat; ├«n locu╚Ťiuni) Din dreapta. ├Än dreapta. La (sau spre) dreapta. ÔŚŐ Expr. (Substantivat) ├Än dreapta ╚Öi ├«n st├ónga sau de-a dreapta ╚Öi de-a st├ónga = ├«n ambele p─âr╚Ťi; ├«n toate p─âr╚Ťile, pretutindeni. A ╚Ťine dreapta = a merge pe partea dreapt─â a unui drum. 3. Fig. (Substantivat, f. art.) Orientare politic─â prin care se sus╚Ťine libertatea individual─â ├«n materie de economie ╚Öi care protejeaz─â proprietatea ╚Öi diviziunile de clas─â. ÔŚŐ Loc. adj. De dreapta = conservator. C. Adv. 1. (Urmat de determin─âri locale, indic─â direc╚Ťia) ├Än linie dreapt─â, f─âr─â ocol; direct. Merge drept la birou. ÔŚŐ De-a dreptul = f─âr─â a se abate din drum, f─âr─â ├«nconjur; ├«n mod direct, nemijlocit; chiar. ÔŚŐ Loc. prep. (Substantivat) ├Än dreptul... = ├«n fa╚Ťa..., fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â cu... Prin dreptul... = prin fa╚Ťa..., pe dinaintea... Din dreptul... = din fa╚Ťa..., de dinaintea. 2. (Urmat de determin─âri locale, modale sau temporale) Tocmai, exact. A ajuns drept la timp. D. S. n. 1. Totalitatea regulilor ╚Öi normelor juridice care reglementeaz─â conduita oamenilor ├«n rela╚Ťiile sociale, ├«ntr-o colectivitate politic determinat─â, susceptibile de a fi impuse prin for╚Ťa coercitiv─â a statului. Drept penal. 2. ╚śtiin╚Ť─â sau disciplin─â care studiaz─â dreptul (D 1). 3. Putere, prerogativ─â legal recunoscut─â unei persoane de a avea o anumit─â conduit─â, de a se bucura de anumite privilegii etc.; drit. ÔŚŐ Loc. adv. De drept = conform legii, ├«n mod legitim, firesc. 4. R─âsplat─â, retribu╚Ťie care i se cuvine cuiva pentru prestarea unei munci. E. Prep. 1. (Introduce un complement indirect) ├Än loc de..., ├«n calitate de..., ca. Drept cine m─â iei? ÔŚŐ Drept care... = prin urmare, ├«n concluzie, deci, a╚Öadar. 2. (Reg.; introduce un complement circumstan╚Ťial de loc) Al─âturi de..., l├óng─â; ├«n dreptul... ÔŚŐ Expr. A i se pune soarele drept ├«n inim─â = a i se face foame. 3. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de scop) Pentru, ca. Drept ├«ncercare s-a folosit de un cle╚Öte. [Var.: (├«nv. ╚Öi reg.) dir├ępt, -e├ípt─â adj.] ÔÇô Lat. directus (cu unele sensuri dup─â fr. droit).
DREPT, DRE├üPT─é, (A, B) drep╚Ťi, -te, adj., (C) adv., (D) drepturi, s. n., (E) prep. A. Adj. I. 1. Care merge de la un punct la altul f─âr─â ocol, f─âr─â abatere. ÔŚŐ Linie dreapt─â (╚Öi substantivat, f.) = linie care une╚Öte dou─â puncte din spa╚Ťiu pe drumul cel mai scurt. Unghi drept = unghi format de dou─â drepte perpendiculare una pe alta. Prism─â dreapt─â = prism─â cu muchiile laterale perpendiculare pe baze. ÔÖŽ Fig. (Despre privire) Care este f─âr─â ascunzi╚Öuri; deschis, direct. ÔÖŽ (Despre haine) Care are o croial─â simpl─â, f─âr─â cute, clini etc. 2. (Despre lucruri, fiin╚Ťe, p─âr╚Ťi ale lor etc.) Care are o pozi╚Ťie vertical─â (fa╚Ť─â de un punct de reper). Zid, perete drept. Om drept ca lum├ónarea. ÔŚŐ Expr. A se ╚Ťine drept = a avea o pozi╚Ťie perfect vertical─â. (Mil.) A lua (sau a sta, a se ╚Ťine ├«n) pozi╚Ťia de drep╚Ťi = a lua (sau a sta, a se ╚Ťine ├«n) pozi╚Ťie perfect vertical─â, st├ónd nemi╚Öcat. (Cu valoare de interjec╚Ťie) Drep╚Ťi! formul─â de comand─â militar─â pentru luarea pozi╚Ťiei de drep╚Ťi. (Adverbial) A c─âlca drept = a avea o purtare bun─â, cinstit─â. A sta drept = a avea o atitudine de neclintit, a fi d├órz, curajos. ÔÖŽ (Despre terenuri ├«nclinate, forme de relief sau p─âr╚Ťi ale lor) Aproape vertical; abrupt, pov├órnit. ÔÖŽ (Despre litere; adesea substantivat, f.) Care are t─âietura vertical─â. 3. Care are o pozi╚Ťie orizontal─â (fa╚Ť─â de un punct de reper); orizontal; plan, neted. C├ómpie dreapt─â. 4. (├Än sintagma) Complement drept = complement direct, v. direct. II. Fig. 1. (Despre ac╚Ťiuni ale omului sau despre no╚Ťiuni abstracte) Care este, se face etc. potrivit drept─â╚Ťii ╚Öi adev─ârului; ├«ntemeiat, just, cinstit, bun. ÔŚŐ Parte dreapt─â = parte care se cuvine ├«n mod legal fiec─âruia la o ├«mp─âr╚Ťeal─â. Lupt─â dreapt─â = lupt─â corp la corp, f─âr─â arme, f─âr─â ├«n╚Öel─âtorii ╚Öi f─âr─â ajutor str─âin. ÔŚŐ Loc. adv. Cu drept cuv├ónt = pe bun─â dreptate, ├«n mod ├«ntemeiat. ÔÖŽ (Adverbial) ├Än conformitate cu dreptatea, just; ├«n conformitate cu adev─ârul, adev─ârat; corect. ÔŚŐ Expr. Ce-i drept = ├«ntr-adev─âr, cu adev─ârat. Ce-i drept e drept, se spune pentru a recunoa╚Öte un adev─âr incontestabil. Drept c─â... = adev─ârat c─â... A spune drept = a spune adev─ârul; a vorbi deschis, sincer. (Substantivat) La drept (sau la dreptul) vorbind = ├«n realitate, de fapt. 2. (Despre oameni) Care tr─âie╚Öte ╚Öi lucreaz─â conform drept─â╚Ťii, adev─ârului, omeniei, binelui; cinstit, integru, cumsecade. ÔÖŽ (├Än limbajul bisericesc) Cuvios, cucernic. ÔŚŐ Expr. (Substantivat) A se odihni cu drep╚Ťii = a fi mort. ÔŚŐ Compus: (adesea substantivat) drept-credincios = care face parte din Biserica cre╚Ötin─â ortodox─â; bun cre╚Ötin. 3. (Reg.; despre bunuri materiale) Care apar╚Ťine sau se cuvine cuiva pe temeiul unei legi sau al unei recunoa╚Öteri oarecare. 4. (Pop.; despre rude) Care este legat de cineva prin leg─âturi directe, de s├ónge; adev─ârat, bun. B. Adj. (├Än opozi╚Ťie cu st├óng) 1. (Despre organe ale corpului) A╚Öezat ├«n partea opus─â p─âr╚Ťii corpului omenesc ├«n care se afl─â inima. ÔŚŐ Expr. A fi m├óna dreapt─â a cuiva sau bra╚Ťul drept al cuiva = a fi cel mai intim, cel mai apropiat colaborator al cuiva; a-i fi cuiva de mare ajutor. ÔÖŽ (Substantivat, f. sg. art.) M├óna dreapt─â. ÔÖŽ (Substantivat, m. sg. art.) Piciorul drept. 2. Care se afl─â de partea sau ├«n direc╚Ťia m├óinii drepte (c├ónd cineva st─â cu fa╚Ťa ├«n direc╚Ťia ├«n care este orientat un lucru). Aripa dreapt─â a cl─âdirii. ÔŚŐ (Substantivat; ├«n locu╚Ťiuni) Din dreapta. ├Än dreapta. La (sau spre) dreapta. ÔŚŐ Expr. (Substantivat) ├Än dreapta ╚Öi ├«n st├ónga sau de-a dreapta ╚Öi de-a st├ónga = ├«n ambele p─âr╚Ťi; ├«n toate p─âr╚Ťile, pretutindeni. A ╚Ťine dreapta = a merge pe partea dreapt─â a unui drum. 3. Fig. (Substantivat, f. art.; ├«n via╚Ťa politic─â) Grupare politic─â adept─â ╚Öi sus╚Ťin─âtoare a men╚Ťinerii ordinii sociale ╚Öi politice tradi╚Ťionale. ÔŚŐ Loc. adj. De dreapta = conservator. C. Adv. 1. (Urmat de determin─âri locale, indic─â direc╚Ťia) ├Än linie dreapt─â, f─âr─â ocol; direct. Merge drept la birou. ÔŚŐ De-a dreptul = f─âr─â a se abate din drum, f─âr─â ├«nconjur; ├«n mod direct, nemijlocit; chiar. ÔŚŐ Loc. prep. (Substantivat) ├Än dreptul... = ├«n fa╚Ťa..., fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â cu... Prin dreptul... = prin fa╚Ťa..., pe dinaintea... Din dreptul... = din fa╚Ťa..., de dinaintea... 2. (Urmat de determin─âri locale, modale sau temporale) Tocmai, exact. A ajuns drept la timp. D. S. n. 1. Totalitatea regulilor ╚Öi normelor juridice care reglementeaz─â rela╚Ťiile sociale dintr-un stat. Drept penal. 2. ╚śtiin╚Ť─â sau disciplin─â care studiaz─â dreptul (D 1). 3. Putere, prerogativ─â legal recunoscut─â unei persoane de a avea o anumit─â conduit─â, de a se bucura de anumite privilegii etc.; drit. ÔŚŐ Loc. adv. De drept = conform legii, ├«n mod legitim, firesc. 4. R─âsplat─â, retribu╚Ťie care i se cuvine cuiva pentru prestarea unei munci. E. Prep. 1. (Introduce un complement indirect) ├Än loc de..., ├«n calitate de..., ca. Drept cine m─â iei? ÔŚŐ Drept care... = prin urmare, ├«n concluzie, deci, a╚Öadar. 2. (Reg.; introduce un complement circumstan╚Ťial de loc) Al─âturi de..., l├óng─â; ├«n dreptul... ÔŚŐ Expr. A i se pune soarele drept ├«n inim─â = a i se face foame. 3. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de scop) Pentru, ca. Drept ├«ncercare s-a folosit de un cle╚Öte. [Var.: (├«nv. ╚Öi reg.) dir├ępt, -e├ípt─â adj.] ÔÇô Lat. directus (cu unele sensuri dup─â fr. droit).
DREPT4, DRE├üPT─é, drep╚Ťi, -te, adj. A. (Adesea ├«n opozi╚Ťie cu str├«mb) I. 1. Care merge de la un punct la altul f─âr─â ocol, f─âr─â abatere. V. direct, rectiliniu. Drum drept. ╚Üeav─â dreapt─â. Ôľş Nasul ascu╚Ťit peste muste╚Ťile sub╚Ťiri ÔÇô dou─â linii negre, drepte, ├«mbinate deasupra buzelor inexpresive. IBR─éILEANU, A. 15. Calea dreapt─â e cea mai scurt─â (= o purtare cinstit─â duce mai repede ╚Öi mai sigur la ╚Ťelul dorit dec├«t vicle╚Öugurile ╚Öi c─âile piezi╚Öe). ÔŚŐ (Geom.) Linie dreapt─â (╚Öi substantivat, f.) = linie care une╚Öte dou─â puncte pe drumul cel mai scurt din spa╚Ťiu. Dou─â drepte distincte, paralele cu o a treia, s├«nt paralele ├«ntre ele. Ôľş Unghi drept = unghi format din dou─â drepte perpendiculare una pe alta. Cilindru drept = cilindru care are generatoarele perpendiculare pe baze. Prism─â dreapt─â = prism─â ale c─ârei muchii laterale s├«nt perpendiculare pe planul de baz─â. ÔÖŽ Fig. (Despre privire) Deschis, f─âr─â ascunzi╚Öuri; direct. Are palma pietroas─â, Privirea dreapt─â, vorba miezoas─â. DE╚śLIU, G. 25. ÔŚŐ (Adverbial) Ceilal╚Ťi o priveau drept, ├«ntuneca╚Ťi. DUMITRIU, N. 75. ├Äl prive╚Öte drept, cald, vorbe╚Öte f─âr─â s─â ridice vocea. CAMIL PETRESCU, T. I 169. ÔÖŽ (Despre haine) De o croial─â simpl─â (├«n special lipsit─â de clini ╚Öi de cute). Ioana, ├«ntr-o rochie dreapt─â, neagr─â, cu m├«neci bogate. CAMIL PETRESCU, T. I 141. 2. (Despre lucruri) Vertical. St├«lp drept. Ôľş Plopul... ╚Ť├«╚Öne╚Öte ├«n sus, ├«nalt ╚Öi drept. BOGZA, C. O. 363. ÔÖŽ (Despre un urcu╚Ö, munte, deal) Aproape vertical, abrupt, pov├«rnit, piepti╚Ö. Sui╚Öul fiind prea drept ╚Öi c─ârarea prea strimt─â... ne cobor├«r─âm cu to╚Ťii de pe cai. La TDRG. ÔÖŽ (Despre oameni) Cu spinarea ne├«nclinat─â; neaplecat, neadus de spate. Vitoria ├«╚Öi trase broboada peste gur─â ╚Öi r─âmase dreapt─â pe sc─âuna╚Öul ei, cu bra╚Ťele ├«ncruci╚Öate pe s├«ni. SADOVEANU, B. 28. ╚śtefan intr─â pe poart─â ├«nso╚Ťit de un mo╚Öneag lung ╚Öi drept ca un brad. HOGA╚ś, DR. II 98. Pe-un jil╚Ť t─âiat ├«n st├«nc─â st─â ╚Ťap─ân, palid, drept, Cu c├«rja lui ├«n m├«n─â, preotul cel p─âg├«n. EMINESCU, O. I 93. ÔŚŐ Fig. Curajul voinicilor st─âtea drept, cu m├«na ├«n pieptar. GALACTION, O. I 45. ÔŚŐ Expr. Drept ca lum├«narea = foarte drept. ├Än╚Ťepenindu-╚Öi picioarele, r─âmase drept ca lum├«narea. ISPIRESCU, L. 3. Sta el drept ca lum├«narea ╚Öi le privea cu b─âgare de sam─â. CREANG─é, P. 271. (Ironic) Drept ca secera = str├«mb. A se ╚Ťine drept = a avea o pozi╚Ťie vertical─â. (Mil.) A lua (a sta sau a se ╚Ťine ├«n) pozi╚Ťia de drep╚Ťi = a lua (sau a se ╚Ťine ├«n) pozi╚Ťie vertical─â, st├«nd nemi╚Öcat. Dadaci abia se ╚Ťinea ├«n pozi╚Ťia de drep╚Ťi, sub ghionturile lui Vieru. CAMILAR, N. I 281. Drep╚Ťi! formul─â de comand─â militar─â. Grup─â, drep╚Ťi! SAHIA, N. 53. ÔŚŐ (Adverbial, ├«n expr.) A c─âlca drept = a avea o purtare bun─â, cinstit─â. Ei simt ├«n piept Fiori de ghea╚Ť─â, Nu calc─â drept, R─âu o s─â pa╚Ť─â. ALECSANDRI, T. I 462. A sta drept = a fi neclintit ├«ntr-o atitudine, a fi d├«rz, curajos. ╚śi ceilal╚Ťi to╚Ťi au fost netrebnici... To╚Ťi au dat ru╚Öinos ├«napoi... Au aruncat vina unul pe altul... Numai Miti╚Ť─â Filipescu a stat drept ╚Öi a l─âsat s─â cad─â pe el totul. CAMIL PETRESCU, B. 44. De-a fost om s─â-╚Ťi steie drept ├«n fa╚Ť─â, Ca pe-un vr─âjma╚Ö l-ai dep─ârtat de tine. VLAHU╚Ü─é, O. A. 38. ÔÖŽ (Despre caracterele tipografice, mai ales la pl. ╚Öi adesea substantivat, f.; ├«n opozi╚Ťie cu cursiv) (Liter─â) de t─âietur─â vertical─â. 3. Orizontal; plan, neted. Platou drept. Mas─â dreapt─â. Ôľş Luna mare se ridicase ╚Öi c├«mpiile se l─âmureau drepte p├«n─â cine ╚Ötie unde, ca ni╚Öte ape lini╚Ötite, sub painjeni╚Öul de lumin─â. SADOVEANU, O. VI 189. 4. (├Än expr.) Complement drept = complement direct, v. direct. II. Fig. (Mai ales ├«n sens moral) 1. (Despre ac╚Ťiuni ale omului sau despre no╚Ťiuni abstracte) Potrivit drept─â╚Ťii ╚Öi adev─ârului; adev─ârat, just, bun, cinstit, ├«ntemeiat. N-am s─â uit niciodat─â Vorba partidului dreapt─â. VINTIL─é, O. 23. Uite-n zare, oamenii a╚Öteapt─â ÔÇô Cearc─â s─â le-aduci o zi mai dreapt─â. BENIUC, V. 21. Eu cred... c─â-n lume se cuvine S-avem m─âsur─â dreapt─â la r─âu ca ╚Öi la bine. MACEDONSKI, O. II 206. Tov─âr─â╚Öia nu ni se p─ârea dreapt─â. CREANG─é, A. 101. ÔŚŐ Dreapt─â judecat─â = judecat─â s─ân─âtoas─â, bun-sim╚Ť. Parte dreapt─â = parte ce i se cuvine ├«n mod legal fiec─âruia la o ├«mp─âr╚Ťeal─â. Parte dreapt─â la munc─â, parte dreapt─â la c├«╚Ötig. CAMILAR, T. 195. Lupt─â dreapt─â v. lupt─â. ÔŚŐ Loc. adv. Cu drept cuv├«nt = pe bun─â dreptate, ├«n mod ├«ntemeiat. Cu drept cuv├«nt cetitorul va fi cl─âtit din cap ╚Öi va fi ├«ntrebat ÔÇô prin mintea c─ârui muritor treceau aceste idei? EMINESCU, N. 33. Cu drept cuv├«nt te a╚Öteptai s─â fii r─âspl─âtit, chiar de la ├«nceput, prin laude meritate. ODOBESCU, S. III 10. ÔÖŽ (Adverbial) a) ├Än conformitate cu dreptatea; just. N-a fost drept s─â-mi izbeasc─â omul drag. DAVIDOGLU, O. 37. Este drept ca fiecare s─â poarte ponosul faptelor ╚Öi ziselor sale. ODOBESCU, S. III 10; b) ├Än conformitate cu adev─ârul; adev─ârat. E drept, nu ne mai vedem capul de treburi acolo. SADOVEANU, P. M. 66. C─â eu tot fugeam de tine? O, nu-i drept, nu-i drept, Sorine! CO╚śBUC, P. I 51. ÔŚŐ Expr. Ce-i drept = ├«ntr-adev─âr, cu adev─ârat. Ce e drept, ╚Öi ele erau frumoase, hainele pare c─â erau turnate pe d├«nsele. ISPIRESCU, L. 36. (Eliptic) Un bou ├«n post mare? Drept, cam ciudat vine. ALEXANDRESCU, P. 64. Drept c─â... = adev─ârat c─â..., ├«ntr-adev─âr. ├Ämp─âratul, drept c─â auzise multe vorbindu-se despre voiniciile celor trei fra╚Ťi, dar nu ╚Ötia care din ei este cel mai viteaz ╚Öi mai vrednic ca s─â-i fie ginere. SBIERA, P. 99. A spune drept = a spune adev─ârul; a vorbi deschis, sincer. Spune drept, nu-i a╚Öa?... f─âr─â sup─ârare... spune drept. SADOVEANU, P. M. 100. M─â, da drept s─â-╚Ťi spun, c─â mare n─ât─âr─âu mai e╚Öti! CREANG─é, P. 45. M─â iube╚Öti tu? Spune drept! EMINESCU, O. I 155; c) (Rar) Corect. Nu vorbesc drept rom├«ne╚Öte, cum vorbeau p─ârin╚Ťii lor, ci au corchezit graiul str─âmo╚Öesc de nu-i mai ├«n╚Ťelege nimene. CREANG─é, A. 153. ÔÖŽ (Substantivat, ├«n loc. adv.) Cu (sau pe) dreptul (sau drept) = pe merit, cu dreptate, ├«n mod just, echitabil. Se face, pe dreptul, vinovat de ├«nvinuirea ce i-o aduce. IBR─éILEANU, SP. CR. 54. Ar fi cu dreptul ca s─â dai la altul aceast─â slujb─â. ISPIRESCU, L. 27. ╚śoimane, frate ╚śoimane, nu-i cu drept s─â mori tu ├«naintea mea. ALECSANDRI, T. II 30. La drept (sau la dreptul) vorbind (sau, regional, gr─âind) = spun├«nd adev─ârul, de fapt, ├«n realitate. La dreptul vorbind, mi-i fric─â de obuze. CAMILAR, N. I 346. To╚Ťi domni╚Öorii ora╚Öelor erau pe-acas─â... La drept gr─âind, ce ╚Ötiau ei despre ╚Ť─âranul rom├«n, care pl─âtea birurile ╚Öi pentru ei? id. ib. 419. Nu-i r─âu, m─âi ╚śtefane, s─â ╚Ötie ╚Öi b─âietul t─âu oleac─â de carte... Din c─âr╚Ťi culegi mult─â ├«n╚Ťelepciune; ╚Öi, la dreptul vorbind, nu e╚Öti numai a╚Öa, o vac─â de muls pentru fiecare. CREANG─é, A. 22. ÔŚŐ Expr. (Popular) A avea drept = a avea dreptate. Ai drept, mo╚Ö Iolampie... Numai cei mari... Oriunde, numai ei. CAMILAR, N. I 399. A da drept (cuiva) = a da dreptate (cuiva). Ei m-au purtat pe la jandari, legat ├«n funie, c─â parc─â m-ar fi prins cu m├«na-n sacul lor cu f─âin─â. Jandarii tot lor le-au dat drept; la fel ╚Öi judec─âtorii. CAMILAR, N. I 226. Dreptul lui dumnezeu! = adev─ârat! ce-i drept! z─âu! Se apropie de fat─â ÔÇô ╚Öi dreptul lui dumnezeu! nici c─â mai v─âzuse... a╚Öa frumuse╚Ťe. ISPIRESCU, L. 256. Dreptul lui dumnezeu, ├«n asemenea caz... ru╚Öinea va r─âm├«nea numai pe seama mea. ODOBESCU, S. III 10. 2. (Despre oameni) Care tr─âie╚Öte ╚Öi lucreaz─â potrivit drept─â╚Ťii, adev─ârului, omeniei, binelui; cinstit, integru, de omenie, de bine, cumsecade. Sim╚Ťul lui nezdruncinat de dreptate ├«l sf─âtuia s─â fie drept, cinstit. CAMILAR, N. I 183. Pe la noi se afl─â de vremuri lungi pribeag... Un drept om cu-ndurare. MACEDONSKI, O. II 58. (Fig.) S─â r─âm├«i blestemat ╚Öi ocolit de inimile drepte ╚Öi cinstite pe care le-ai spurcat. ARGHEZI, P. T. 11. ÔŚŐ (Substantivat) ├Än ╚Ťara str├«mbilor, cel drept umbl─â cu capul spart. SADOVEANU, P. M. 107. ÔÖŽ (├Än concep╚Ťiile mistice) Cuvios, cucernic. ÔŚŐ (Substantivat, ├«n expr.) A se odihni cu drep╚Ťii = a fi mort. Bietul meu judec─âtor odihne╚Öte cu drep╚Ťii. GALACTION, O. I 107. ÔŚŐ Compus: drept-credincios = a) care face parte din biserica cre╚Ötin─â ortodox─â; b) bun cre╚Ötin. 3. (Despre proprietate, avere) Care apar╚Ťine sau se cuvine cuiva pe temeiul unei legi sau al unui drept. Comoara aceea nu este averea dreapt─â a ha╚Öcii, ci... ni╚Öte fugari din timpurile vechi au ascuns-o acolo. SBIERA, P. 4. Cartea lui Zoroastru era proprietatea lui dreapt─â. EMINESCU, N. 60. 4. (Despre rude; popular) Adev─ârat, bun. S├«nt Tudor, feciorul lui Iona╚Öcu... ÔÇô Atuncea eu ├«╚Ťi s├«nt mo╚Ö drept, frate cu tat─âl t─âu... striga b─âtr├«nul. SADOVEANU, O. VII 61. ╚Üinea foarte r─âu pe b─âia╚Ťii cei r─âma╚Öi de maic─â ╚Öi ├«mbia totuna pe b─ârbatu-s─âu ca s─â-i alunge de-acas─â... B─ârbatu-s─âu ├«ns─â nu vrea, pentruc─â-i era fii drep╚Ťi, din s├«ngele s─âu. SBIERA, P. 169. 5. (Rar, despre m─âsuri ╚Öi greut─â╚Ťi; ├«n opozi╚Ťie cu fals) Autentic, veritabil, bun, adev─ârat. M─âsur─â dreapt─â. B. (├Än opozi╚Ťie cu st├«ng) 1. (Despre organe ale corpului) A╚Öezat ├«n partea opus─â p─âr╚Ťii corpului omenesc ├«n care se afl─â inima. I se turburaser─â ochii ╚Öi un foarte dep─ârtat z├«mbet prinse s─â-i r─âsar─â pe fa╚Ť─â, ├«n timp ce spr├«nceana dreapt─â i se urca. CAMILAR, N. I 173. Scoase din urechea lui cea dreapt─â o perie. ISPIRESCU, L. 25. La p─âm├«nt dormea ╚Ťin├«ndu-╚Öi c─âp─ât├«i m├«na cea dreapt─â. EMINESCU, O. I 142. ÔŚŐ Expr. A fi m├«na dreapt─â (a cuiva) = a fi colaboratorul cel mai intim, cel mai apropiat (al cuiva); a fi de mare ajutor (cuiva). B─âiatul cu care ucenicise George ajunse s─â fie m├«na dreapt─â a ├«mp─âratului. ISPIRESCU, L. 142. ÔÖŽ (Substantivat) a) (La f. sg., de obicei articulat) M├«na dreapt─â. Grigore Oanea a venit l├«ng─â mine cuprinz├«ndu-m─â cu dreapta de dup─â um─âr. SADOVEANU, N. F. 39. Str├«nse fr├«ul calului cu m├«na st├«ng─â... ╚Öi cu palo╚Öul ├«n dreapta se repezi asupra acelui balaur. ISPIRESCU, L. 18. Sp─â╚Öi-voi visul de lumin─â Tinz├«ndu-mi dreapta ├«n de╚Öert. EMINESCU, O. I 118. S─â nu ╚Ötie st├«nga ce face dreapta (= faptele bune trebuie f─âcute cu discre╚Ťie). ÔŚŐ Expr. (├Än trecut) S─ârut (sau s─ârut─âm) dreapta, formul─â de salutare plin─â de umilin╚Ť─â. Dup─â ce g─âti ╚Ťigara ╚Öi cafeaua, se roti pu╚Ťin ├«naintea oglinzii ╚Öi ie╚Öi ├«n balcon. ÔÇô Ei, Anico, vin-├«ncoace. ÔÇô S─ârut─âm dreapta, cuconi╚Ť─â. CONTEMPORANUL, IV 390; b) (La m. sg. art.) Piciorul drept. Bozan avea picioarele ├«nf─â╚Öurate ├«n plumb topit, dreptul p├«n─â dincolo de genunchi. SAHIA, N. 34. ÔÖŽ Expr. A c─âlca cu dreptul v. c─âlca (I 1). St├«ng, drept! comand─â pentru p─âstrarea caden╚Ťei ├«n mar╚Ö. 2. Care se afl─â de partea sau ├«n direc╚Ťia m├«inii drepte (c├«nd cineva st─â cu fa╚Ťa ├«n direc╚Ťia ├«n care este orientat un lucru). Partea dreapt─â a unei str─âzi. Aripa dreapt─â a unei cl─âdiri. Ôľş ╚Ü─ârmul drept al Dun─ârii era tot ├«n st─âp├«nirea lor [a turcilor]. MACEDONSKI, O. III 31. ÔŚŐ (Substantivat) ├Än centru e un ├«nceput de perete care desparte st├«nga de dreapta. CAMIL PETRESCU, T. II 7. ÔŚŐ Loc. adj. Din dreapta. Marin... se a╚Öezase ├«n fotoliul din dreapta. CAMIL PETRESCU, T. II 19. La cap─âtu-i din dreapta se prelunge╚Öte o strung─â. ALECSANDRI, P. III 214. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än dreapta. ├Än dreapta se v─âd malurile Siretului. SAHIA, N. 17. Se uit─â el ├«n dreapta, nu vede nemica. CREANG─é, P. 238. La (sau spre) dreapta. A ie╚Öit... apuc├«nd drumul spre dreapta. SADOVEANU, N. F. 187. Din dreapta. Din dreapta... porne╚Öte o ulicioar─â. DAVIDOGLU, M. 7. Pe dreapta. Pe dreapta... erau o c├«rcium─â, o fabric─â de mezeluri. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 12. ├Än dreapta ╚Öi ├«n st├«nga sau de-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga = ├«n toate p─âr╚Ťile. Ai aflat, ├«n dreapta ╚Öi ├«n st├«ng─â, am─ânunte cu privire la femeia aceasta. PAS, Z. I 80. Promisiuni, asigur─âri, ├«ncuraj─âri... ar─âtau, de-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga, calea mea ├«ncrezut─â ╚Öi fabuloas─â. GALACTION, O. I 368. Alerga singur zi ╚Öi noapte ├«n toate p─âr╚Ťile, cum putea, ╚Öi muncea ├«n dreapta ╚Öi ├«n st├«nga. CREANG─é, P. 140. ÔŚŐ Loc. prep. De-a dreapta sau la dreapta. A stat la mas─â de-a dreapta gazdei. Ôľş Pentru a nu r─âzle╚Ťi feciorii de pe l├«ng─â sine, mai dur─â ├«nc─â dou─â case al─âture, una la dreapta ╚Öi alta de-a st├«nga celei b─âtr├«ne╚Öti. CREANG─é, P. 3. ÔŚŐ Expr. A ╚Ťine dreapta = a merge pe partea dreapt─â a unui drum. 3. (├Än expr.) Extrem─â dreapt─â v. extrem─â. ÔÖŽ (Substantivat, f. art.) Partea cea mai reac╚Ťionar─â a unui parlament, a unui partid burghez. Deputa╚Ťii dreptei. ÔŚŐ Loc. adj. De dreapta = reac╚Ťionar; fascist. ÔŚŐ Socialist de dreapta v. socialist. Social-democrat de dreapta v. social. ÔÇô Variant─â: (regional) dir├ępt, -e├ípt─â (BUDAI-DELEANU, ╚Ü. 334) adj.
DREPT3, (3, 4) drepturi, s. n. 1. Totalitatea regulilor de conduit─â, a normelor care, instituite sau sanc╚Ťionate de puterea de stat, exprim─â voin╚Ťa clasei dominante, reguli a c─âror respectare ╚Öi aplicare este asigurat─â prin for╚Ťa de constr├«ngere a statului, ├«n scopul ap─âr─ârii, ├«nt─âririi ╚Öi dezvolt─ârii rela╚Ťiilor ╚Öi r├«nduielilor sociale ce convin ╚Öi folosesc clasei dominante. ÔŚŐ (Urmat de determin─âri ar─ât├«nd con╚Ťinutul) a) (Dup─â tipul de drept din care face parte) Drept socialist. Drept burghez. b) (Dup─â natura raporturilor sociale pe care le reglementeaz─â) Drept civil. Drept penal. Drept interna╚Ťional. 2. ╚śtiin╚Ťa dreptului3 (1). A studia dreptul. Manual de drept civil. Ôľş T├«n─ârul Cre╚Ťescu, dup─â ce a stat vreo patru ani la Paris s─â fac─â dreptul, s-a ├«ntors in ╚Ťar─â. BUJOR, S. 158. Costic─â... ├«╚Öi luase licen╚Ťa ├«n drept. MACEDONSKI, O. III 5. 3. Posibilitatea, facultatea recunoscut─â de regula de drept3 (1) unei persoane de a avea o anumit─â conduit─â, alt─â persoan─â (sau alte persoane) trebuind s─â aib─â o conduit─â corespunz─âtoare. Drept la ├«nv─â╚Ť─âtur─â. Drepturi civile. Drepturile omului. Ôľş Cet─â╚Ťenilor Republicii Populare Rom├«ne le este asigurat dreptul la munc─â, adic─â dreptul de a c─âp─âta o munc─â garantat─â ╚Öi pl─âtit─â potrivit cu cantitatea ╚Öi calitatea ei. CONST. R.P.R. 36. Femeia are drepturi egale cu ale b─ârbatului la munc─â, salariu, odihn─â, asigurare social─â ╚Öi ├«nv─â╚Ť─âm├«nt. ib. 39. Dreptul este ceailalt─â fa╚Ť─â a datoriei, adec─â, ca un lucru cu dou─â fe╚Ťe, dreptul ╚Öi datoria nu se pot desp─âr╚Ťi unul de alta. B─éLCESCU, O. I 354. ÔŚŐ Loc. adv. De drept = conform legii, ├«n mod legitim, firesc. Vei ajunge totu╚Öi acolo unde se cuvine de drept s-ajungi. CAMIL PETRESCU, T. I 121. ÔŚŐ Expr. A avea dreptul (sau drept) s─â... (sau de a...) sau a fi ├«n drept s─â... = a avea justificarea, facultatea sau puterea de a face sau de a pretinde ceva. Dac─â nu ╚Ťi-a╚Ö da ├«nv─â╚Ť─âtura cuvenit─â, [├«mp─âratul] ar avea drept s─â m─â loveasc─â. SADOVEANU, D. P. 21. Nu aveai totu╚Öi dreptul s─â faci ce ai f─âcut. CAMIL PETRESCU, T. III 138. Cuiu-i al meu ╚Öi am drept de-a pune ├«n el ce-oi vra. ALECSANDRI, T. I 322. 4. R─âsplat─â, retribu╚Ťie care i se cuvine cuiva pentru prestarea unei munci, a unui serviciu. Drepturi de autor. Ôľş B─ârbatul las─â ├«n m├«na podarului dreptul de trecere: cinci lei. BOGZA, C. O. 291. Ei, cucoane, am m├«ntuit trebu╚Öoara, zise Ipate. Bine c─â a╚Ťi apucat a veni ╚Öi d-voastr─â, ca s─â fi╚Ťi de fa╚Ť─â c├«nd ne-om lua dreptul. CREANG─é, P. 159. S─â sluje╚Öti tu degeaba?... Cum s─â nu-╚Ťi iei tu dreptul t─âu? EMINESCU, N. 22. ÔÇô Variant─â: (3, popular) dir├ępt s. n.
DREPT2 prep. 1. (Introduce un complement indirect) ├Än loc de, ├«n calitate de, ca. Drept u╚Ö─â avea o strung─â ├«ngust─â. CAMILAR, N. I 360. Acel sicriu sluje╚Öte drept corlat─â cailor. SADOVEANU, F. J. 527. Nu pot s─â v─â primesc drept judec─âtor. CAMIL PETRESCU, T. III 403. Drept cine m─â iei oare? MACEDONSKI, O. II 2. 2. (Regional, introduce un complement circumstan╚Ťial de loc) Al─âturi de, l├«ng─â; ├«n dreptul. S-au ar─âtat cei trei oameni c─âl─âri. Au oprit drept han, f─âr─â s─â descalece. SADOVEANU, B. 173. Urie╚Öii... v─âd, trec├«nd ├«n zbor, drept soare, [pe] F─ât-Frumos cu Trestiana pe un cal sprinten zbur─âtor. ALECSANDRI, P. A. 152. Expr. A i se pune soarele drept inim─â = a i se face foame. Gr─âbir─â dup─â aceea spre o osp─ât─ârie, c─âci soarele li se cam pusese drept inim─â. SADOVEANU, O. I 508. Ar fi trebuit s─â ├«nceap─â a mi se pune soarele drept inim─â... c─âci era trecut de amiaz─â. CREANG─é, A. 66. 3. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de scop) Pentru, ca. Acum Busuioc era pornit s-o fac─â drept sp─â╚Öire. SLAVICI, O. I 270. Drept cercare, hai, f─â-te tu cer╚Öitor la cap─âtul ist de pod. CREANG─é, P. 298. 4. (Numai ├«n loc. conj.; introduce propozi╚Ťii conclusive) Drept care = prin urmare, deci, a╚Öadar, ├«n concluzie. Drept care... ceti colonelul mai departe, numitul se face vinovat de automutilare. CAMILAR, N. I 348. Duducu╚Ť─â, s─â-mi sar─â ochi╚Öorii dac─â se afl─â alt om mai fericit dec├«t supus─â sluga matale, drept care hai s─â fugim ├«mpreun─â. ALECSANDRI, T. I 55. (├Änvechit ╚Öi arhaizant) Drept aceea = de aceea; deci, prin urmare. Omul ne-nv─â╚Ťat e ca un copac ne├«ngrijit... Drept aceea, ├«nv─â╚Ť─âtorul este pentru un t├«n─âr aceea ce este ╚Öi gr─âdinarul pentru pom. NEGRUZZI, S. I 8.
DREPT1 adv. 1. (Urmat de adverbe de loc sau de alte determin─âri locale, indic─â direc╚Ťia) ├Än linie dreapt─â, f─âr─â ├«nconjur, f─âr─â ocol, f─âr─â a se abate (din drum); direct. Z─âcea ├«n paie cu m├«inile sub cap ╚Öi privea drept ├«n sus, cu ochii m─âri╚Ťi de nelini╚Öte, cerul ├«nstelat al nop╚Ťii de iunie. DUMITRIU, N. I. 51. Lu├«nd-o drept ├«n sus, mergeau c─âl─âuzi╚Ťi de firul Oltului. BOGZA, C. O. 24. Poteca pe care o apucase ├«l scoase drept la un ele╚Öteu. ISPIRESCU, L. 34. Uit─â-te drept ├«n ochii mei ╚Öi ascult─â cu luare-aminte ce ╚Ťi-oi spune. CREANG─é, O. A. 223. ÔŚŐ Loc. adv. De-a dreptul = a) f─âr─â a se abate din drum, f─âr─â ocol, f─âr─â ├«nconjur; direct. O lu─â de-a dreptul peste porumbi╚Öti. PREDA, ├Ä. 34. O r─âpciug─â de cal... venind de-a dreptul la tav─â, apuc─â o gur─â de j─âratic. CREANG─é, P. 195; b) ├«n mod direct, nemijlocit; chiar. Acest poem simfonic al p─âm├«ntului e muntele H─âsma╚Öul Mare, ivindu-se de-a dreptul din c├«mpie. BOGZA, C. O. 13. Fusese o prim─âvar─â tare t├«rzie... ╚Öi pe urm─â parc─â intrasem de-a dreptul ├«n var─â. CAMIL PETRESCU, T. I 303. Cum vre╚Ťi s─â spun... de-a dreptul? ori pe de l─âturi? ÔÇô De-a dreptul! De-a dreptul! ALECSANDRI, T. I 95. (Rar, loc. adj.) Chiar Zaharia Duhu, cu toat─â patima pentru iscoadele c─âr╚Ťilor ╚Öi cu tot de-a dreptul amestec ├«n aceste ├«nt├«mpl─âri, nu le g─âsea explicare. C. PETRESCU, R. DR. 127. ÔŚŐ Loc. prep. ├Än dreptul... = ├«n fa╚Ťa..., fa╚Ť─â-n fa╚Ť─â cu... Era cheferist cu num─âr de tabl─â lucitoare, prins ├«n dreptul inimii. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 28. Ivan, cum ajunge ├«n dreptul podului, scoate cele dou─â carboave. CREANG─é, O. A. 205. Se opri ├«n dreptul acelui portret. EMINESCU, N. 39. ├Än dreptul locului zis Pereri╚Ťa se afl─â o veche ├«nt─âritur─â. ODOBESCU, S. II 227. Prin dreptul... = prin fa╚Ťa..., pe dinaintea... Jimborean, r─âmas sus pe deal, se trezi din g├«nduri abia c├«nd treceau prin dreptul lui c─âru╚Ťele trenurilor de lupt─â. CAMILAR, N. I 154. Trec prin dreptul ferestrelor patroana ╚Öi subdirectorul. CAMIL PETRESCU, T. I 542. Din dreptul... = din fa╚Ťa..., de dinaintea... Pomul din dreptul casei. (Construit cu acuzativul; rar) ├Äntr-un drept cu... = paralel cu... Privi ├«napoi, peste um─âr, dar Cocoran nu mai era, se vede c─â se culcase ├«n vrun gr├«u, ori mergea ├«ntr-un drept cu el prin cine ╚Ötie ce p─âpu╚Öoaie, urm─ârindu-l. CAMILAR, TEM. 210. 2. (Urmat de determin─âri locale, modale sau temporale) Tocmai, chiar, exact. Se pr─âbu╚Öi drept peste plutonierul Duma. CAMILAR, N. I 428. Dincolo peste Dun─âre... drept ├«n dreptul Celeiului, era cetatea roman─â Oescus. GALACTION, O. I 121. ├Äi despica gura drept ├«n dou─â. ISPIRESCU, U. 31. Drept ├«n cre╚Ötet o s─ârut─â pe-al ei p─âr de aur moale. EMINESCU, O. I 84. ÔŚŐ Expr. (Rar) Drept dragul s─â... = ╚Ťi-e mai mare dragul s─â... C─âsu╚Ťe vesele s-au ridicat pe unde erau bordeie triste ╚Öi afumate, drept dragul s─â le prive╚Öti cum str─âlucesc ├«n b─âtaia soarelui. VLAHU╚Ü─é, CL. 25. ÔÇô Form─â gramatical─â: (├«n loc. adv. ╚Öi prep.) dreptul.
!de-a dreápta loc. adv., loc. prep.
de-a dr├ęptul loc. adv.
dre├ípt─â s. f., g.-d. art. dr├ęptei; pl. dr├ępte
drept1 adj. m., pl. drep╚Ťi; f. dre├ípt─â, pl. dr├ępte
drept2 adv. (~ înainte)
drept3 (pe ~) loc. adv.
drept4 prep. (~ r─âsplat─â)
drept5 s. n., pl. dr├ępturi
drept-credinciós adj. m., s. m., pl. drept-credincióși; adj. f., s. f. drept-credincioásă, pl. drept-credincioáse
*├«n dr├ęptu- loc. prep. (─ş)
*├«n dr├ęptul loc. prep. (~ lui)
de-a dreápta loc. adv.
de-a dr├ęptul loc. adv.
drept adv., prep.
drept adj. m., pl. drep╚Ťi; f. sg. dre├ípt─â, pl. dr├ępte
drept s. n., pl. dr├ępturi
drept-credinciós adj. m., s. m., pl. drept-credincióși; f. sg. drept-credincioásă, pl. drept-credincioáse
DREAPTĂ ORIENTÁTĂ s. v. axă.
DREPT prep. v. lângă.
DREPT adj., adv., s., prep. I. 1. adj. v. direct. 2. adv. a╚Ť─â, v. direct. 3. adj. (livr.) rectiliniu, (pop.) oblu. (Dung─â, linie dreapt─â.) 4. adj. v. vertical. 5. adj. v. erect. 6. adj. v. abrupt. 7. adv. perpendicular, vertical, (├«nv.) prost. (Muntele se ├«n─âl╚Ťa drept ├«naintea noastr─â.) 8. adj. neaplecat. (Cu spinarea dreapt─â.) 9. adj. v. ╚Ťeap─ân. 10. adv. v. ╚Ťeap─ân. 11. adj. neted, plan, plat, ╚Öes, (pop.) oblu, (reg.) ╚Öesos, (Olt. ╚Öi Ban.) polejnic, (├«nv.) tins, tocmai, (fig.) ras, ╚Öters. (O ├«ntins─â suprafa╚Ť─â dreapt─â; un loc drept.) II. 1. adj. impar╚Ťial, nepar╚Ťial, nep─ârtinitor, obiectiv, (├«nv.) nef─â╚Ť─ârit. (Om drept.) 2. adj. v. adev─ârat. 3. adv. adev─ârat, just. (A vorbit drept.) 4. adj. echitabil, just. (Decizie dreapt─â.) 5. adv. just, corect. (O concluzie dreapt─â.) 6. adj. v. ├«ndrept─â╚Ťit. 7. adv. chiar, exact, ├«ntocmai, precis, tocmai, (pop.) oblu, taman, (├«nv. ╚Öi reg.) prisne, (prin Olt.) tam, (├«nv., ├«n Transilv.) acurat, (pop. fig.) curat. (├Äl nimere╚Öte drept ├«n frunte; cade drept pe el; a venit drept la ora convenit─â.) III. s. 1. jurispruden╚Ť─â, (├«nv. ╚Öi pop.) legile (pl. art.), (├«nv.) drit. (├Änva╚Ť─â dreptul.) 2. v. calitate. 3. v. ├«mputernicire. 4. v. privilegiu. 5. (JUR.) drept de preferin╚Ť─â = prioritate; drept de reproducere = (englezism) copyright. IV. 1. adv. ca. (Socote╚Öte-te drept absent.) 2. prep. v. de. 3. v. ca.
Drept Ôëá gre╚Öit, ├«ntortocheat, st├óng, str├ómb, vitreg, ├«ndoit, ├«ncovoiat, ocolit, sinuos, ╚Öerpuit, ╚Öerpuitor, incorect, injust, nedrept, neadev─ârat
drept (-e├ípt─â), adj. ÔÇô 1. Direct, care merge de la un punct la altul f─âr─â ocol. ÔÇô 2. Care are o pozi╚Ťie vertical─â. ÔÇô 3. ├Äntemeiat, justificat. ÔÇô 4. Legitim, autentic. ÔÇô 5. Situat ├«n partea dreapt─â. ÔÇô 6. (Adv.) Direct, f─âr─â ocoli╚Öuri. ÔÇô 7. (Adv.) Deschis, sincer. ÔÇô 8. (Adv.) Tocmai, ├«ntocmai, exact. ÔÇô 9. (Prep., ├«nv.) Pentru. ÔÇô 10. (Prep.) ├Än loc de. ÔÇô Var. (├«nv.) derept. Mr. (a)direptu, dreptu, megl. dirept. Lat. *derectus, ├«n loc de dß┐Ĺrectus (Pu╚Öcariu 550; Candrea-Dens., 513; REW 2648); cf. alb. d(├ź)retj├ź (Philippide, II, 640), it. d(i)ritto, prov. dre(i)t, fr. droit, sp. derecho. Este dublet de la drit, s. n. (├«nv., Mold., drept, jurispruden╚Ť─â), din it. dritto. Der. drept, s. n. (totalitatea regulilor ╚Öi normelor juridice care reglementeaz─â rela╚Ťiile sociale ├«ntr-un stat, ├«n toate accep╚Ťiile sale); dreptul, s. m. art. (piciorul drept); dreapta, s. f. art. (m├«na dreapt─â; direc╚Ťia spre dreapta; aripa dreapt─â a unei adun─âri); dirip, prep. (Trans., pentru; ├«n dreptul, ├«n fa╚Ťa); dreptar, s. n. (echer, rigl─â; piuli╚Ť─â care regleaz─â viteza ro╚Ťii la moara de gr├«u), dup─â Cihac, I, 82 ╚Öi Candrea-Dens., 514, ar proveni din lat. *direct─ürium, dar mai probabil este un der. intern, cu suf. -ar; dreptate (var. ├«nv. direptate, mr. (a)ndriptate), s. f. (justi╚Ťie; ra╚Ťiune; legalitate, legitimitate; ├«nv., drept; ├«nv., tribunal; Arg., minister fiscal), der. de la drept ca bun─âtate de la bun (*dreptaate ÔÇ║ dreptate; dup─â Pu╚Öcariu, Conv. Lit., XXXIX, 63 ╚Öi Pu╚Öcariu 551, de la un lat. *direc(ti)tatem, ceea ce nu pare posibil); drept─â╚Ťi, vb. (rar, a da dreptate, a face dreptate); drept─â╚Ťie, s. f. (├«nv., justi╚Ťie, echitate); ├«ndrept─â╚Ťi, vb. (a da dreptate, a face dreptate; a autoriza, a da dreptul; refl., a se justifica, a se ap─âra); ├«ndritui, vb. (Mold., a autoriza, a permite, a ├«ng─âdui), format pe baza lui drit; nedrept, adj. (injust); nedreptate, s. f. (injusti╚Ťie); nedrept─â╚Ťi, vb. (a face o nedreptate). Cf. drege, ├«ndrepta. Comp. dreptunghiu, s. n. (patrulater cu toate unghiurile drepte ╚Öi laturile opuse egale), traducere a fr. rectangle; dreptunghiular, adj. Din rom. provine mag. drept├íl (Edelspacher 13), ╚Öi bg. (rar) drapt─âno (Capidan, Raporturile, 229).
DRE├üPT─é dr├ępte f. mat. Linie care reprezint─â distan╚Ťa cea mai scurt─â dintre dou─â puncte. /<lat. directus
DREPT1 dre├ípt─â (~╚Ťi, ~te) 1) (├«n opozi╚Ťie cu str├ómb) Care une╚Öte un punct cu altul f─âr─â devieri sau ocoluri; care nu se abate nici ├«n st├ónga, nici ├«n dreapta; direct. Linie dreapt─â. Drum ~. ÔŚŐ Unghi ~ unghi format din dou─â drepte perpendiculare. 2) (despre obiecte, fiin╚Ťe sau p─âr╚Ťi ale lor) Care are o pozi╚Ťie vertical─â, f─âr─â ├«nclina╚Ťii. Copac ~. ÔŚŐ Drep╚Ťi! comand─â care cere pozitia vertical─â ╚Öi neclintit─â a corpului. 3) Care nu este ├«ndoit. 4) (despre pante, pov├órni╚Öuri) Care are un unghi de ├«nclina╚Ťie foarte mare. 5) (despre ├«ntinderi de teren) Care nu are ridic─âturi sau ad├óncituri; neted. C├ómp ~. 6) fig. Care este ├«n concordan╚Ť─â cu realitatea ╚Öi adev─ârul; just. Judecat─â dreapt─â. ÔŚŐ Lupt─â dreapt─â lupt─â cu puterile proprii, nefolosind arme ╚Öi vicle╚Öuguri. Pe ~ cuv├ónt pe bun─â dreptate. 7) fig. (despre persoane) Care ac╚Ťioneaz─â ├«n conformitate cu adev─ârul; adev─ârat; just. 8) reg. (despre rela╚Ťiile de rudenie) Care este de prima treapt─â; cu leg─âtur─â de s├ónge; bun. Tat─â ~. Sor─â dreapt─â. 9) (├«n opozi╚Ťie cu st├óng) Care este situat ├«n partea corpului opus─â celei unde se afl─â inima. M├óna dreapt─â. Piciorul ~. ÔŚŐ ├Än dreapta ╚Öi ├«n st├ónga a) ├«n ambele p─âr╚Ťi; b) ├«n toate p─âr╚Ťile. A ╚Ťine dreapta a merge pe partea dreapt─â a drumului. /<lat. directus
DREPT2 adv. 1) Fără înconjur; direct. A merge ~ înainte. 2) În conformitate cu adevărul; adevărat; just; cinstit. A spune ~. /<lat. directus
DREPT3 prep. 1) (exprim─â un raport, spa╚Ťial) ├Än fa╚Ť─â; al─âturi de. 2) (exprim─â un raport final) Pentru; ca. Este ├«ntrebuin╚Ťat drept obiect de studiu. 3) (exprim─â un raport de suplinire) Ca; ├«n calitate de; ├«n loc de. A slujit drept notar. ÔŚŐ Drept care a╚Öa dar; prin urmare; deci. /<lat. directus
DREPT4 ~uri n. 1) Ceea ce este conform cu legile ra╚Ťiunii, cu legalitatea social─â, cu tradi╚Ťiile etc.; dreptate. L-a acuzat f─âr─â ~. 2) Capacitate de a face sau de a nu face ceva. ~uri ╚Öi datorii. 3): ~urile omului totalitate a principiilor ╚Öi prevederilor general admise pentru realizarea personalit─â╚Ťii umane. /<lat. directus
DREPT5 n. 1) ╚śtiin╚Ť─â care studiaz─â regulile ╚Öi legile convie╚Ťuirii ├«n societate. Studiaz─â ~ul. 2) Totalitate a regulilor ╚Öi normelor care reglementeaz─â rela╚Ťiile ├«ntr-o societate. 3) Corp de legi. ~ul roman. /<lat. directus
dreaptă f. 1. mână dreaptă; 2. linie dreaptă.
drept a. 1. care merge f─âr─â a ocoli dela un punct la altul: linie dreapt─â; 2. opus la st├óng; bra╚Ť drept; 3. fig. f─âr─â ocoliri, sincer: om drept; 4. just, echitabil: judec─âtor drept. [Lat. DIRECTUS]. ÔĽĹ adv. 1. ├«n linie dreapt─â: a merge drept ├«nainte; 2. ├«n pozi╚Ťiune vertical─â: st─âi drept; 3. fig. cum se cuvine: drept vorbind, acesta-i adev─ârul CR.; 4. pentru, ├«n chip de: drept plat─â; drept care, pentru aceea.
drept n. 1. ceace-i conform cu ra╚Ťiunea sau cu legea, dreptate: ai drept, cu drept, f─âr─â drept; 2. facultate, natural─â sau legal─â, de a face sau de a nu face ceva: orice drept presupune neap─ârat o datorie; 3. ╚Ötiin╚Ťa legilor: a studia dreptul; 4. corp de legi: dreptul roman; dreptul gin╚Ťilor, totalitatea regulelor cari conduc raporturile ├«ntre popoare, ├«ntre guverne; drepturile omului (egalitatea cet─â╚Ťenilor, libertatea individual─â, libertatea de con╚Ötiin╚Ť─â, etc.), drepturi eterne ╚Öi inalienabile proclamate de Adunarea na╚Ťional─â francez─â la 1789, ╚Öi apoi adoptate de toate popoarele culte; drepturi civile, cele de cari se bucur─â cet─â╚Ťenii ├«n raporturile lor reciproce, ca dreptul de proprietate, de a cump─âra, de a vinde, etc.; drepturi politice, foloase particulare cet─â╚Ťeanului rom├ón, ca dreptul de a fi aleg─âtor ╚Öi ales (deputat, senator, membru ├«n consiliul comunal), de a fi jurat ╚Öi de a putea ocupa func╚Ťiuni publice, civile ╚Öi militare; 5. impozit, tax─â: drept de vam─â. [Lat. DIRECTUM (cu sensul lui JUS, ├«n latinitatea medieval─â)].
dreáptă V. drept.
2) dr├ępt, dre├ípt─â adj., f. pl. drepte (din dirept, cum se zicea odat─â, d. lat. d─şrectus ╚Öi derectus; it. diritto, dritto, fr. droit, sp. derecho, pg. dereito. V. direct, dreg, adres─â). F─âr─â ocolur─ş, care urmeaz─â drumu cel ma─ş scurt ├«ntre do┼ş─â puncte: linie dreapt─â. Plan, neted: drum drept. Vertical: zid drept. Fig. Just, nu str├«mb, impar╚Ťial: om drept, judecat─â dreapt─â. Opus celu─ş st├«ng: bra╚Ťu drept, m├«na dreapt─â; a p─â╚Öi cu dreptu [adic─â: cu pic─şoru drept], a ├«ncepe cu succes. N─âscut din ace─şa╚Ö─ş p─âtin╚Ť─ş, bun, nu vitreg: frate drept (sa┼ş bun). Legitim: mo╚Ötenitor─ş drep╚Ť─ş. Ungh─ş drept, de 90 de grade. Ce e drept nu e p─âcat (sub├«n╚Ť. a declara), e permis a declara adev─âru. Cu drept cuv├«nt, cu motiv, conform adev─ârulu─ş: cu drept cuv├«nt se poate zice asta. S.m. Ce─ş drep╚Ť─ş, drep╚Ťi─ş, oameni─ş ce─ş f─âr─â de p─âcate, ce─ş admi╚Ö─ş ├«n ra─ş. A dormi somnul drep╚Ťilor, a fi mort. S.f. Geom. Linie dreapt─â: do┼ş─â drepte paralele. Partidu drepte─ş, conservatori─ş. La dreapta, la m├«na dreapt─â, ├«n partea din dreapta. ├Än dreapta ╚ÖiÔÇÖn st├«nga, ├«n toate p─âr╚Ťile, pretutinden─ş: a t─â─şa ├«n dreapta ╚ÖiÔÇÖn st├«nga (adic─â: pe to╚Ť─ş). Adv. ├Än linie dreapt─â: a merge drept ├«n ainte. De-a dreptu, direct: merg drept acas─â. Vertical: sta┼ş drept. Drep╚Ťi! Comand─â militar─â ca semnal de a sta ├«n picioare ╚Öi ├«n ordine. Fig. Just, f─âr─â minc─şun─â: spun drept. Drept s─â-╚Ť─ş spun, m─â tem, m─ârturisesc c─â m─â tem. Drept (sa┼ş la drept) vorbind a╚Öa, vorbind adev─âru, e a╚Öa. Prep. Peste drum de, ├«n fa╚Ť─â: c├«nd am ajund drept fer─ârie (sa┼ş ├«n dreptu fer─ârii─ş), l-am v─âzut venind. Conj. Ca, ├«n loc de: drept plat─â. Drept ace─şa (Rar), de ace─şa, pentru acest motiv. Drept care, pentru care motiv (├«n ainte de drept care se pune virgul─â, ├«n ainte de drept ace─şa punct). De-a dreptu, direct.
1) drept n., pl. ur─ş (d. drept adj.). Ce─şa ce ╚Ťi se cuvine (╚Ťi-e permis) conform ra╚Ťiuni─ş sa┼ş legi─ş: ├«m─ş cer dreptu me┼ş, or─ş-ce drept presupune o datorie, st─âp├«n de drept (conform dreptulu─ş). Dreptate, justi╚Ťie: pe drept (conform justi╚Ťii─ş), la drept vorbind (vorbind conform justi╚Ťii─ş). ╚śtiin╚Ťa legilor: a studia dreptu. Corp de leg─ş: dreptu roman. Dreptu gin╚Ťilor sa┼ş interna╚Ťional, legile dup─â care se conduc ╚Ť─ârile ├«n rela╚Ťiunile dintre ele. Drepturile omulu─ş, drepturile eterne ╚Öi inalienabile proclamate de Adunarea Constituant─â francez─â la 1789 (egalitatea cet─â╚Ťenilor, libertatea individual─â, libertatea con╚Ötiin╚Ťe─ş ╚Ö.a.). Dreptur─ş civile, cele cuprinse ├«n codicele civil (relativ la persoane ╚Öi avere: c─âs─âtoria, divor╚Ťu, cump─ârarea, v├«nzarea, testamentu ╚Ö.a.). Dreptur─ş politice sa┼ş cet─â╚Ťene╚Öt─ş sa┼ş civice, cele acordate cet─â╚Ťeanulu─ş p. rela╚Ťiunile lu─ş cu statu (dreptu de a alege ╚Öi a fi ales deputat, senator, consilier comunal or─ş jude╚Ťenesc, de a fi jurat ╚Öi a ocupa func╚Ťiun─ş publice civile ╚Öi militare). Dreptu divin, cel dat de Dumneze┼ş, dup─â cum zic uni─ş: ╚Ťaru era monarh de drept divin. Dreptu natural, cel bazat pe sim╚Ťu de dreptate cu care te na╚Öt─ş. Dreptu canonic, legile biserice╚Öt─ş. V. drit.
drept prep. v. LÎNGĂ.
DREPT adj., adv., s., prep. I. 1. adj. direct, neocolit. (Drum ~ spre...) 2. adv. a╚Ť─â, direct, neocolit, sfoar─â, (pop.) oblu. (Merge ~ spre cas─â.) 3. adj. (livr.) rectiliniu, (pop.) oblu. (Dung─â, linie ~.) 4. adj. vertical. (St├«lp ~.) 5. adj. (BOT.) erect, vertical. (Tulpini ~.) 6. adj. abrupt, perpendicular, piepti╚Ö, piezi╚Ö, pr─âp─âstios, priporos, ripos, vertical, (rar) pr─âp─âstuit, pripor├«t, (pop.) oblu, (reg.) ponci╚Ö, pr─âv─âlat, pr─âv─âlatic, r├«pit, r├«puros, ╚Ť─ârmuros, (prin Transilv.) priporiu, (prin Bucov.) pripos, (├«nv.) m─âluros, str─âminos. (Peretele ~ al muntelui.) 7. adv. perpendicular, vertical, (├«nv.) prost. (Muntele se ├«n─âl╚Ťa ~ ├«naintea noastr─â.) 8. adj. neaplecat. (Cu spinarea ~.) 9. adj. b─â╚Ťos, rigid, ╚Ťeap─ân. (O ╚Ťinut─â ~.) 10. adv. b─â╚Ť, b─â╚Ťos, rigid, ╚Ťeap─ân. (St─â ~.) 11. adj. neted, plan, plat, ╚Öes, (pop.) oblu, (reg.) ╚Öesos, (Olt. ╚Öi Ban.) polejnic, (├«nv.) tins, tocmai, (fig.) ras, ╚Öters. (O suprafa╚Ť─â ~; un loc ~.) II. 1. adj. impar╚Ťial, nepar╚Ťial, nep─ârtinitor, obiectiv, (├«nv.) nef─â╚Ť─ârit. (Om ~.) 2. adj. adev─ârat, corect, exact, just. (O concluzie ~.) 3. adv. adev─ârat, just. (A vorbit ~.) 4. adj. echitabil, just. (Decizie ~.) 5. adv. ├«ntemeiat, just, temeinic. (A judecat ~.) 6. adj. ├«ndrept─â╚Ťit, just, legitim. (O cerere ~.) 7. adv. chiar, exact, ├«ntocmai, precis, tocmai, (pop.) oblu, taman, (├«nv. ╚Öi reg.) prisne, (prin Olt.) tam, (├«nv., ├«n Transilv.) acurat, (pop. fig.) curat. (├Äl nimere╚Öte ~ ├«n frunte; cade ~ pe el; a venit ~ la ora convenit─â.) III. s. 1. jurispruden╚Ť─â, (├«nv. ╚Öi pop.) legile (pl. art.), (├«nv.) drit. (├Änva╚Ť─â ~.) 2. autoritate, calitate, c─âdere, competen╚Ť─â, ├«ndrept─â╚Ťire, (├«nv.) volnicie. (Nu am ~ s─â m─â pronun╚Ť.) 3. ├«mputernicire, putere, (├«nv.) t─ârie. (Are depline ~uri.) 4. privilegiu. (M-am folosit de acest ~ pe care ├«l am.) IV. 1. adv. ca. (Socote╚Öte-te ~ absent.) 2. prep. ca, de, pentru, spre. (~ ├«ncercare.) 3. prep. ca, (├«nv. ╚Öi reg.) spre. (Crede c─â trebuie s─â cear─â ~ r─âsplat─â...)
LINIE DREAPT─é mod de zbor ├«n care aeronava este men╚Ťinut─â pe direc╚Ťia unui reper de pe sol, dinainte stabilit, cu vitez─â normal─â.
flaut drept (it. flauto diritto, flauto verticale, flauto dolce; germ. Blockfl├Âte; fr. fl├╗te ├á bec; engl. vertical flute, recorder; dup─â denumirea germ. din sec. 15: Dolzfl├Âte), instrument aerofon, labial popular ├«n sec. 15-17. La cap─âtul de sus al instr. se afl─â un dispozitiv care ├«ndreapt─â suflul spre deschiz─âtura interioar─â a tubului, prev─âzut cu 6 orificii pe partea anterioar─â ╚Öi una pe cea posterioar─â. F. au fost confec╚Ťionate ├«n 21 de m─ârimi. Cel mai mic, denumit flajeolet (2) ╚Öi tipurile mai mari, f. discant ╚Öi f. basset erau dintre cele mai utilizate. Tipurile grave dispuneau de o clap─â de ├«nchidere pentru orificiul cel mai grav. Ast─âzi exist─â tendin╚Ťa de a re├«nvia aceste instr. Echiv. germ.: Schnabelfl├Âte (ÔÇ×flaut cu pliscÔÇŁ).
ASOCIA╚ÜIA DE DREPT INTERNA╚ÜIONAL ╚śI RELA╚ÜII INTERNA╚ÜIONALE (A.D.I.R.I.), organiza╚Ťie cu sediul la Bucure╚Öti, creat─â ├«n 1965, ├«n scopul promov─ârii activit─â╚Ťii speciali╚Ötilor rom├óni ├«n domeniul dreptului interna╚Ťional, al rela╚Ťiilor interna╚Ťionale, al istoriei rela╚Ťiilor interna╚Ťionale ╚Öi al diploma╚Ťiei rom├óne╚Öti. Editeaz─â ÔÇ×Revista rom├ón─â de studii interna╚ŤionaleÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Revue roumaine dÔÇÖetudes internationalesÔÇŁ.
DECLARA╚ÜIA DREPTURILOR OMULUI ╚śI ALE CET─é╚ÜEANULUI, document programatic al Revolu╚Ťiei Franceze, adoptat la 26 aug. 1789, de c─âtre Adunarea Constituant─â. A influen╚Ťat toate institu╚Ťiile politico-juridice europene de-a lungul timpului.
DECLARA╚ÜIA UNIVERSAL─é A DREPTURILOR OMULUI, document interna╚Ťional adoptat de O.N.U. la 10 dec. 1948. Prevede respectarea drepturilor ╚Öi libert─â╚Ťilor omului ╚Öi cuprinde o enumerare a acestora. Ziua adopt─ârii declara╚Ťiei se celebreaz─â ├«n fiecare an ca ÔÇ×Ziua drepturilor omuluiÔÇŁ. PREAMBUL Consider├ónd c─â recunoa╚Ötem demnit─â╚Ťii inerente tuturor membrilor familiei umane ╚Öi a drepturilor lor egale ╚Öi inalienabile constituie fundamentul libert─â╚Ťii, drept─â╚Ťii ╚Öi p─âcii ├«n lume, Consider├ónd c─â ignorarea ╚Öi dispre╚Ťuirea drepturilor omului au dus la acte de barbarie ╚Öi care revolt─â con╚Ötiin╚Ťa omenirii ╚Öi c─â f─âurirea unei lumi ├«n care fiin╚Ťele umane se vor bucura de libertatea cuv├óntului ╚Öi ╚Öi a convingerilor ╚Öi vor fi eliberate de team─â ╚Öi mizerie a fost proclamat─â drept cea mai ├«nalt─â aspira╚Ťie a oamenilor, Consider├ónd c─â este esen╚Ťial ca drepturile omului s─â fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul s─â nu fie silit s─â recurg─â, ca solu╚Ťie extrem─â, la revolt─â ├«mpotriva tiraniei ╚Öi asuprii, Consider├ónd c─â este esen╚Ťial a se ├«ncuraja dezvoltarea rela╚Ťiilor prietene╚Öti ├«ntre na╚Ťiuni, Consider├ónd c─â ├«n Carta popoarelor Organiza╚Ťiei Na╚Ťiunilor Unite au proclamat din nou credin╚Ťa lor ├«n drepturile fundamentale ale omului, ├«n demnitatea ╚Öi ├«n valoarea persoanei umane, drepturi egale pentru b─ârba╚Ťi ╚Öi femei ╚Öi c─â au hot─âr├ót s─â favorizeze progresul social ╚Öi ├«mbun─ât─â╚Ťirea condi╚Ťiilor de via╚Ť─â ├«n cadrul unei libert─â╚Ťi mai mari, Consider├ónd c─â statele membre s-au angajat s─â promoveze ├«n colaborare cu Organiza╚Ťia Na╚Ťiunilor Unite respectul universal ╚Öi efectiv fa╚Ť─â de drepturile omului ╚Öi libert─â╚Ťile fundamentale, precum ╚Öi respectarea lor universal─â ╚Öi efectiv─â, Consider├ónd c─â o concep╚Ťie comun─â despre aceste drepturi ╚Öi libert─â╚Ťi este de cea mai mare importan╚Ť─â pentru realizarea deplin─â a acestui angajament, ADUNAREA GENERAL─é proclam─â PREZENTA DECLARA╚ÜIE UNIVERSAL─é A DREPTURILOR OMULUI ca ideal comun spre care trebuie s─â tind─â toate popoarele ╚Öi toate na╚Ťiunile, pentru ca toate persoanele ╚Öi toate organele societ─â╚Ťii s─â se str─âduiasc─â, av├ónd aceast─â declara╚Ťie permanent ├«n minte, ca prin ├«nv─â╚Ť─âtur─â ╚Öi educa╚Ťie s─â dezvolte respectul pentru aceste drepturi ╚Öi libert─â╚Ťi ╚Öi s─â asigure prin m─âsuri progresive, de ordin na╚Ťional ╚Öi interna╚Ťional, recunoa╚Öterea ╚Öi aplicarea lor universal─â ╚Öi efectiv─â, at├ót ├«n s├ónul popoarelor statelor membre, c├ót ╚Öi al celor din teritoriile aflate sub jurisdic╚Ťia lor. Articolul 1. Toate fiin╚Ťele umane se nasc libere ╚Öi egale ├«n demnitate ╚Öi ├«n drepturi. Ele sunt ├«nzestrare cu ra╚Ťiune ╚Öi con╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi trebuie s─â se comporte unele fa╚Ť─â de altele ├«n spiritul fraternit─â╚Ťii. Articolul 2. Fiecare om se poate prevala de toate drepturile ╚Öi libert─â╚Ťile proclamate ├«n prezenta declara╚Ťie f─âr─â nici un fel de deosebire ca, de pild─â, deosebirea de ras─â, culoare, sex, limb─â, religie, opinie politic─â sau orice alt─â opinie, de origine na╚Ťional─â sau social─â, avere, na╚Ötere sau orice alte ├«mprejur─âri. ├Än afar─â de aceasta, nu se va face nici o deosebire dup─â statutul politic, juridic sau interna╚Ťional al ╚Ť─ârii sau al teritoriului de care ╚Ťine o persoan─â, fie c─â aceast─â ╚Ťar─â sau teritoriu sunt independente, sub tutel─â, neautonome, sau supuse vreunei limit─âri de suveranitate. Articolul 3. Orice fiin╚Ť─â uman─â are dreptul la via╚Ť─â, la libertate ╚Öi la securitatea personal─â. Articolul 4. Nimeni nu va fi ╚Ťinut ├«n sclavie, nici ├«n servitute; sclavajul ╚Öi comer╚Ťul cu sclavi sunt interzise sub toate formele sale. Articolul 5. Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante. Articolul 6. Fiecare om are dreptul s─â i se recunoasc─â pretutindeni personalitatea juridic─â. Articolul 7. To╚Ťi oamenii sunt egali ├«n fa╚Ťa legii ╚Öi au, f─âr─â nici o deosebire, dreptul la o egal─â protec╚Ťie a legii. To╚Ťi oamenii au dreptul la o protec╚Ťie egal─â ├«mpotriva oric─ârei discrimin─âri care ar viola prezenta declara╚Ťie ╚Öi ├«mpotriva oric─ârei provoc─âri la o asemenea discriminare. Articolul 8. Orice persoan─â are dreptul la satisfac╚Ťia efectiv─â din partea instan╚Ťelor juridice na╚Ťionale competente ├«mpotriva actelor care violeaz─â drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute prin constitu╚Ťie sau lege. Articolul 9. Nimeni nu trebuie s─â fie arestat, de╚Ťinut sau exilat ├«n mod arbitrar. Articolul 10. Orice persoan─â are dreptul ├«n deplin─â egalitate de a fi audiat─â ├«n mod echitabil ╚Öi public de c─âtre un tribunal independent ╚Öi impar╚Ťial care va hot─âr├« fie asupra drepturilor ╚Öi obliga╚Ťiilor sale, fie asupra temeiniciei oric─ârei acuz─âri ├«n materie penal─â ├«ndreptat─â ├«mpotriva sa. Articolul 11. 1. Orice persoan─â acuzat─â de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul s─â fie presupus─â nevinovat─â p├ón─â c├ónd vinov─â╚Ťia sa va fi stabilit─â ├«n mod legal ├«n cursul unui proces public ├«n care i-au fost asigurate toate garan╚Ťiile necesare ap─âr─ârii sale. 2. Nimeni nu va fi condamnat pentru ac╚Ťiuni sau omisiuni care nu constituiau, ├«n momentul c├ónd au fost comise, un act cu caracter penal conform dreptului interna╚Ťional sau na╚Ťional. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeaps─â mai grea dec├ót aceea care era aplicabil─â ├«n momentul c├ónd a fost s─âv├ór╚Öit actul cu caracter penal. Articolul 12. Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare ├«n via╚Ťa sa personal─â, ├«n familia sa, ├«n domiciliul sau ├«n coresponden╚Ťa sa, nici al atingeri aduse onoarei ╚Öi reputa╚Ťiei sale. Orice persoan─â are dreptul la protec╚Ťia legii ├«mpotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri. Articolul 13. 1. Orice persoan─â are dreptul de a circula ├«n mod liber ╚Öi de a-╚Öi alege re╚Öedin╚Ťa ├«n interiorul grani╚Ťelor unui stat. 2. Orice persoan─â are dreptul de a p─âr─âsi orice ╚Ťar─â, inclusiv a sa, ╚Öi de a reveni ├«n ╚Ťara sa. Articolul 14. 1. ├Än caz de persecu╚Ťie, orice persoan─â are dreptul de a c─âuta azil ╚Öi de a beneficia de azil ├«n alte ╚Ť─âri. 2. Acest drept nu poate fi invocat ├«n caz de urm─ârire ce rezult─â ├«n mod real dintr-o crim─â de drept comun sau din ac╚Ťiuni contrare scopurilor ╚Öi principiilor Organiza╚Ťiei Na╚Ťiunilor Unite. Articolul 15. 1. Orice persoan─â are dreptul la o cet─â╚Ťenie. 2. Nimeni nu poate fi lipsit ├«n mod arbitrar de cet─â╚Ťenia sa sau de dreptul de a-╚Öi schimba cet─â╚Ťenia. Articolul 16. 1. Cu ├«ncepere de la ├«mplinirea v├órstei legale, b─ârbatul ╚Öi femeia, f─âr─â nici o restric╚Ťie ├«n ce prive╚Öte rasa, na╚Ťionalitatea sau religia, au dreptul de a se c─âs─âtori ╚Öi de a ├«ntemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea c─âs─âtoriei, ├«n decursul c─âs─âtoriei ╚Öi la desfacerea ei. 2. C─âs─âtoria nu poate fi ├«ncheiat─â dec├ót cu consim╚Ť─âm├óntul liber ╚Öi deplin al viitorilor so╚Ťi. 3. Familia constituie elementul natural ╚Öi fundamental al societ─â╚Ťii ╚Öi are dreptul la ocrotire din partea societ─â╚Ťii ╚Öi a statului. Articolul 17. 1. Orice persoan─â are dreptul la proprietate. at├ót singur─â, c├ót ╚Öi ├«n asocia╚Ťie cu al╚Ťii. 2. Nimeni nu poate fi lipsit ├«n mod arbitrar de proprietatea sa. Articolul 18. Orice om are dreptul la libertatea g├óndirii, de con╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi religie; acest drept include libertatea de a-╚Öi schimba religia sau convingerea, precum ╚Öi libertatea de a-╚Öi manifesta religia sau convingerea, singur sau ├«mpreun─â cu al╚Ťii, at├ót ├«n mod public, c├ót ╚Öi ├«n mod privat, prin ├«nv─â╚Ť─âtur─â, practici religioase, cult ╚Öi ├«ndeplinirea riturilor. Articolul 19. Orice om are dreptul la libertatea opiniilor ╚Öi exprim─ârii; acest drept include libertatea de a avea opinii f─âr─â imixtiuni din afar─â, precum ╚Öi libertatea de a c─âuta, de a primi ╚Öi de a r─âsp├óndi informa╚Ťii ╚Öi idei prin orice mijloace ╚Öi independent de frontierele unui stat. Articolul 20. 1. Orice persoan─â are dreptul la libertatea de ├«ntrunire ╚Öi de asociere pa╚Önic─â. 2. Nimeni nu poate fi silit s─â fac─â parte din dintr-o asocia╚Ťie. Articolul 21. 1. Orice persoan─â are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale ╚Ť─ârii sale, fie direct, fie prin reprezentan╚Ťi liber ale╚Öi. 2. Orice persoan─â are dreptul de acces egal la func╚Ťiile publice din ╚Ťara sa. 3. Voin╚Ťa poporului trebuie s─â constituie baza puterii de stat; aceast─â voin╚Ť─â trebuie s─â fie exprimat─â prin alegeri nefalsificate, care s─â aib─â loc ├«n mod periodic prin sufragiu universal, egal ╚Öi exprimat prin vor secret sau urm├ónd o procedur─â echivalent─â care s─â asigure libertatea votului. Articolul 22. Orice persoan─â, ├«n calitatea sa de membru al societ─â╚Ťii, are dreptul la securitatea social─â; ea este ├«ndrept─â╚Ťit─â ca prin efortul na╚Ťional ╚Öi colaborarea interna╚Ťional─â, ╚Ťin├óndu-se seama de organizarea ╚Öi resursele fiec─ârei ╚Ť─âri, s─â ob╚Ťin─â realizarea drepturilor economice, sociale ╚Öi culturale indispensabile pentru demnitatea sa ╚Öi libera dezvoltare a personalit─â╚Ťii sale. Articolul 23. 1. Orice persoan─â are dreptul la munc─â, la libera alegere a muncii sale, la condi╚Ťiile echitabile ╚Öi satisf─âc─âtoare de munc─â, precum ╚Öi la ocrotirea ├«mpotriva ╚Öomajului. 2. To╚Ťi oamenii, f─âr─â nici o discriminare, au dreptul la salariu egal pentru munc─â egal─â. 3. Orice om care munce╚Öte are dreptul la o retribuire echitabil─â ╚Öi satisf─âc─âtoare care s─â-i asigure at├ót lui, c├ót ╚Öi familiei sale, o existen╚Ť─â conform─â cu demnitatea uman─â ╚Öi completat─â, la nevoie, prin alte mijloace de protec╚Ťie social─â. 4. Orice persoan─â are dreptul de a ├«ntemeia sindicate ╚Öi de a se afilia la sindicate pentru ap─ârarea intereselor sale. Articolul 24. Orice persoan─â are dreptul la odihn─â ╚Öi recrea╚Ťie, inclusiv la o limitare rezonabil─â a zilei de munc─â ╚Öi la concedii periodice pl─âtite. Articolul 25. 1. Orice om are dreptul la un nivel de trai care s─â-i asigure s─ân─âtatea ╚Öi bun─âstarea lui ╚Öi a familiei sale, cuprinz├ónd hrana, ├«mbr─âc─âmintea, locuin╚Ťa, ├«ngrijirea medical─â, precum ╚Öi serviciile sociale necesare; el are dreptul la asigurare ├«n caz de ╚Öomaj, boal─â, invaliditate, v─âduvie, b─âtr├óne╚Ťe sau ├«n celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzisten╚Ť─â; ├«n urma unor ├«mprejur─âri independente de voin╚Ťa sa. 2. Mama ╚Öi copilul au dreptul la ajutor ╚Öi ocrotire deosebite. To╚Ťi copiii, fie c─â sunt n─âscu╚Ťi ├«n cadrul unei c─âs─âtorii sau ├«n afara acesteia, se bucur─â de aceea╚Öi protec╚Ťie social─â. Articolul 26. 1. Orice persoan─â are dreptul la ├«nv─â╚Ť─âtur─â. ├Änv─â╚Ť─âm├óntul trebuie s─â fie gratuit. cel pu╚Ťin ├«n ceea ce prive╚Öte ├«nv─â╚Ť─âm├óntul elementar ╚Öi general. ├Änv─â╚Ť─âm├óntul tehnic ╚Öi profesional trebuie s─â fie la ├«ndem├óna tuturor, iar ├«nv─â╚Ť─âm├óntul superior trebuie s─â fie de asemenea egal, accesibil tuturor, pe baz─â de merit. 2. ├Änv─â╚Ť─âm├óntul trebuie s─â urm─âreasc─â dezvoltarea deplin─â a personalit─â╚Ťii umane ╚Öi ├«nt─ârirea respectului fa╚Ť─â de drepturile omului ╚Öi libert─â╚Ťile fundamentale. El trebuie s─â promoveze ├«n╚Ťelegerea, toleran╚Ťa, prietenia ├«ntre toate popoarele ╚Öi toate grupurile rasiale sau religioase, precum ╚Öi dezvoltarea activit─â╚Ťii Organiza╚Ťiei Na╚Ťiunilor Unite pentru men╚Ťinerea p─âcii. 3. P─ârin╚Ťii au dreptul de prioritate ├«n alegerea felului de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt pentru copiii lor minori. Articolul 27. 1. Orice persoan─â are dreptul de a lua parte ├«n mod liber la via╚Ťa cultural─â a colectivit─â╚Ťii, de a se bucura de arte ╚Öi de a participa la progresul ╚Ötiin╚Ťific ╚Öi la binefacerile lui. 2. Fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale ╚Öi materiale care decurg din orice lucrare ╚Ötiin╚Ťific─â, literar─â sau artistic─â al c─ârei autor este. Articolul 28. Orice persoan─â are dreptul la o or├ónduire social─â ╚Öi interna╚Ťional─â ├«n care drepturile ╚Öi libert─â╚Ťile expuse ├«n prezenta declara╚Ťie pot fi pe deplin ├«nf─âptuite. Articolul 29. 1. Orice persoan─â are ├«ndatoriri fa╚Ť─â de colectivitate, deoarece numai ├«n cadrul acesteia este posibil─â dezvoltarea liber─â ╚Öi deplin─â a personalit─â╚Ťii sale. 2. ├Än exercitarea drepturilor ╚Öi libert─â╚Ťilor sale, fiecare om nu este supus dec├ót numai ├«ngr─âdirilor stabilite prin lege, exclusiv ├«n scopul de a asigur cuvenita recunoa╚Ötere ╚Öi respectare a drepturilor ╚Öi libert─â╚Ťilor altora ╚Öi ca s─â fie satisf─âcute justele cerin╚Ťe ale moralei, ordinii publice ╚Öi bun─âst─ârii generale ├«ntr-o societate democratic─â. 3. Aceste drepturi ╚Öi libert─â╚Ťi nu vor putea fi ├«n nici un caz exercitate contrar scopurilor ╚Öi principiilor Organiza╚Ťiei Na╚Ťiunilor Unite. Articolul 30. Nici o dispozi╚Ťie a prezentei declara╚Ťii nu poate fi interpretat─â ca implic├ónd pentru vreun stat, grupare sau persoan─â dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a s─âv├ór╚Öi vreun act ├«ndreptat spre desfiin╚Ťarea unor drepturi sau libert─â╚Ťi enun╚Ťate ├«n prezenta declara╚Ťie.
DREPTUL, revist─â juridic─â ap─ârut─â la Bucure╚Öti (1871-1944, cu ├«ntreruperi); reapare ├«n 1990. Public─â studii ╚Öi articole, dezbateri ╚Öi discu╚Ťii, cronici, recenzii etc.
DREPTURI SPECIALE DE TRAGERE (D.S.T.), instrument monetar interna╚Ťional cu rol de unitate de cont ╚Öi de rezerv─â, utilizat frecvent ca etalon monetar o dat─â cu restr├óngerea rolului aurului ca unitate de referin╚Ť─â. D.S.T. se atribuie ╚Ť─ârilor membre F.M.I. propor╚Ťional cu cota de╚Ťinut─â de acestea la Fond, f─âc├ónd obiectul mai multor tipuri de opera╚Ťiuni (emitere de h├órtii de valoare, stabilirea unor pre╚Ťuri ╚Öi tarife interna╚Ťionale, acoperirea riscului valutar etc); valoarea D.S.T. se calculeaz─â pe baza unui co╚Ö valutar format din principalele valute forte.
IUS EST ARS BONI ET AEQUI (lat.) dreptul este arta binelui ╚Öi a echit─â╚Ťii ÔÇô Defini╚Ťie dat─â dreptului ├«n ÔÇ×DigesteleÔÇŁ lui Iustinian.
MACHT GEHT VOR RECHT (germ.) for╚Ťa trece ├«naintea dreptului ÔÇô Deviza cancelarului Bismarck, care tr─âdeaz─â preferin╚Ťa pentru utilizarea for╚Ťei ├«n detrimentul spiritului de echitate.
PAUCI QUOS AEQUUS AMAVIT IUPITER (lat.) pu╚Ťini (sunt) cei pe care i-a iubit dreptul Iupiter ÔÇô Vergiliu, ÔÇ×EneidaÔÇŁ, VI, 129-130. Referire la rarii muritori care, ocroti╚Ťi de Iupiter, au ie╚Öit din Infern. Cu alte cuvinte, pu╚Ťini sunt cei favoriza╚Ťi de soart─â.
PULCHRE, BENE, RECTE! (lat.) frumos, bine, drept! ÔÇô Hora╚Ťiu, ÔÇ×Ars poeticaÔÇŁ, 428. Poetul ironizeaz─â gloata critica╚Ötrilor, care elogiaz─â ├«n termeni excesivi pe versuitorii cu dare de m├ón─â.
RECTUM ITER QUOD SERO COGNOVI ET LASSUS ERRADO, ALIIS MONSTRO (lat.) eu ar─ât altora calea dreapt─â, pe care am cunoscut-o t├órziu c├ónd eram obosit de r─ât─âcire ÔÇô Seneca, ÔÇ×Epistulae ad LucilliumÔÇŁ, 8, 3.
REVISTA ROM├éN─é DE DREPT, publica╚Ťie lunar─â a Asocia╚Ťiei juri╚Ötilor din R.S. Rom├ónia ├«nfiin╚Ťat─â ├«n dec. 1946. P├ón─â ├«n 1966 a ap─ârut sub denumirea de ÔÇ×Justi╚Ťia Nou─âÔÇŁ. Este continuatoarei revistei ÔÇ×DreptulÔÇŁ, al c─ârui prim num─âr a ap─ârut la 16 dec. 1871.
SUMMUS IUS, SUMMA INIURIA (lat.) cel mai mare drept, cea mai mare nedreptate ÔÇô Cicero, ÔÇ×De officiisÔÇŁ, I, 10, 33. Adagiu din dreptul roman. Aplicarea strict─â a legii poate duce la acte de injusti╚Ťie.
drept, dreapt─â, drep╚Ťi, -te adj., s. n. 1. Adj. Care merge de la un punct la altul f─âr─â ocol, f─âr─â abatere; care are o pozi╚Ťie vertical─â fa╚Ť─â de un punct de reper. ÔÖŽ Fig. Care se face, care este etc. potrivit drept─â╚Ťii ╚Öi adev─ârului; just, cinstit, bun; (adv.) ├«n conformitate cu dreptatea, just. 2. Adj. (Despre oameni) Care tr─âie╚Öte ╚Öi lucreaz─â conform drept─â╚Ťii, adev─ârului, omeniei, binelui; cinstit, integru, cumsecade. ÔŚŐ (├Än limbajul bisericesc) Cuvios, cucernic. ÔŚŐ Corturile drept─â╚Ťii v. cort. ÔŚŐ Expr. (Subst.) A se odihni cu drep╚Ťii = a fi mort. ÔŚŐ Compus: drept-credincios = care face parte din Bis. cre╚Ötin─â ortodox─â; bun cre╚Ötin. 3. S. n. Totalitatea normelor juridice care reglementeaz─â rela╚Ťiile sociale dintr-un stat. ÔÖŽ ╚śtiin╚Ť─â sau disciplin─â care studiaz─â dreptul. ÔŚŐ Drept bisericesc = disciplin─â teologic─â ce studiaz─â canoanele stabilite de sinoadele ecumenice ╚Öi locale, precum ╚Öi legisla╚Ťia bisericeasc─â actual─â. ÔÇô Din lat. directus.
a c─âlca cu dreptul expr. a ├«ncepe bine o ac╚Ťiune.
a da cu stângu-n dreptul expr. a fi neîndemânatic.
a da dreptul expr. a mitui.
a da dreptul de barosan expr. (intl.) 1. a da ceva cuiva conform unei ├«n╚Ťelegeri prealabile. 2. (iron.) a bate (pe cineva).
a dormi somnul cel lung / de veci / drep╚Ťilor expr. a fi mort.
a lua dreptul / mang─â expr. a lua mit─â / ╚Öper╚Ť
a păși cu dreptul expr.. a începe cu bine, a lua un start bun
a s─âri cu dreptul expr. (de╚Ť.) a ├«ncerca ob╚Ťinerea unui favor ├«n schimbul unui bun material.
a ╚Öedea str├ómb ╚Öi a judeca drept expr. a recunoa╚Öte adev─ârul, a discuta cu franche╚Ťe.
a trage pe dreapta expr. 1. (d. conduc─âtorii auto, mai ales la soma╚Ťia poli╚Ťiei) a opri automobilul pe banda din dreapta (l├óng─â bordur─â). 2. a ├«nceta o activitate desf─â╚Öurat─â pe o perioad─â limitat─â de timp. 3. a se duce la culcare.
a trece ├«n lumea drep╚Ťilor expr. a muri, a deceda.
drept, drepturi s. n. mit─â.
senator de drept expr. (sport) juc─âtor care, gra╚Ťie valorii ╚Öi seriozit─â╚Ťii sale, este permanent titular ├«n echipa de baz─â.
A ABATE DE LA CALEA CEA DREAPTĂ (PE CINEVA): A împinge, a atrage pe căi greșite; v. A abate de la calea cea bună.
A ABATE DE LA CALEA DREAPTĂ (PE CINEVA): A împinge, a atrage pe căi greșite; v. A abate de la calea cea dreaptă.
A ABATE DE LA DRUMUL DREPT (PE CINEVA): A împinge, a atrage pe căi greșite; v. A abate de la calea cea dreaptă.

Drept dex online | sinonim

Drept definitie

Intrare: drept (adj.)
drept adj. adjectiv adverb prepozi╚Ťie
Intrare: de-a dreapta
drept adj. adjectiv adverb prepozi╚Ťie
de-a dreapta locu╚Ťiune prepozi╚Ťional─â locu╚Ťiune adverbial─â
Intrare: drept (s.n.)
drept s.n. substantiv neutru