drena definitie

2 intrări

26 definiții pentru drena

dren sn [At: DEX / V: 3 ~ă sf / Pl: ~uri / E: fr drain] 1 Conductă sau canal care colecteză și evacuează apa de pe un teren apos, coboară nivelul unei pânze de apă din sol etc. 2 Strat de piatră spartă sau de pietriș așezat în spatele unui zid de sprijin sau deasupra unei bolți de pod sau de tunel, care colectează apa de infiltrație. 3 (Med) Tub sau meșă de bumbac care înlesnește scurgerea secrețiilor dintr-o plagă.
drena vt [At: DEX / Pzi: ~néz / E: fr drainer] 1 A colecta și a evacua apa de infiltrație de pe un teren, un loc etc. cu ajutorul drenurilor (1, 2). 2 (D. o apă curgătoare) A colecta apele provenite din ploi de pe suprafața unui teren, dintr-o rețea hidrografică etc. 3 (Med) A face să curgă secrețiile dintr-o plagă cu ajutorul drenurilor (3).
drénă sf vz dren
DREN, drenuri, s. n. 1. Conductă sau canal care colectează și evacuează apa de pe un teren apos, coboară nivelul unei pânze de apă din sol etc. ♦ Strat de piatră spartă sau de pietriș așezat în spatele unui zid de sprijin sau deasupra unei bolți de pod sau de tunel, care colectează apa de infiltrație. 2. (În forma drenă) Tub sau meșă de bumbac care înlesnește scurgerea secrețiilor dintr-o plagă. [Var.: drénă s. f.] – Din fr. drain.
DRENÁ, drenez, vb. I. Tranz. 1. A colecta și a evacua apa de infiltrație de pe un teren, un loc etc. cu ajutorul drenurilor (1). ♦ (Despre o apă curgătoare) A colecta apele provenite din ploi de pe suprafața unui teren, dintr-o rețea hidrografică etc. 2. A face să se scurgă secrețiile dintr-o plagă cu ajutorul drenului (2). – Din fr. drainer.
DRÉNĂ s. f. v. dren.
DREN, drenuri, s. n. 1. Conductă sau canal care colectează și evacuează apă de pe un teren apos, coboară nivelul unei pânze de apă din sol etc. ♦ Strat de piatră spartă sau de pietriș așezat în spatele unui zid de sprijin sau deasupra unei bolți de pod sau de tunel, care colectează apa de infiltrație. 2. Tub sau meșă de bumbac care înlesnește scurgerea secrețiilor dintr-o plagă. [Var.: (2) drénă s. f.] – Din fr. drain.
DRENÁ, drenez, vb. I. Tranz. 1. A colecta și a evacua apa de infiltrație de pe un teren, un loc etc. cu ajutorul drenurilor (1). ♦ (Despre o apă curgătoare) A colecta apele provenite din ploi de pe suprafața unui teren, dintr-o rețea hidrografică etc. 2. A face să se scurgă secrețiile dintr-o plagă cu ajutorul drenului (2). – Din fr. drainer.
DRÉNĂ s. f. v. dren.
DREN, drenuri, s. n. 1. Conductă subterană care colectează și evacuează apa dintr-un teren cu multă apă, uscîndu-l. Drenurile sînt îngropate la o adîncime la care nu le poate ajunge fierul plugului să le spargă. GHICA, S. 545. ♦ Strat de piatră spartă sau de pietriș așezat la spatele unui zid de sprijin sau deasupra unei bolți de pod sau de tunel, servind la evacuarea apei de infiltrație. 2. Tub sau meșă de tifon, care înlesnește scurgerea puroiului sau a lichidului dintr-o rană adîncă, contribuind la închiderea și uscarea ei.
DRENÁ, drenez, vb. I. Tranz. 1. A usca, a seca un teren prea umed cu ajutorul drenurilor pentru a-l asana. Acum aceste inconveniente nu mai esist (= există), de cînd am drenat cîmpiile. GHICA, S. 545. 2. A face să se scurgă puroiul dintr-o rană, cu ajutorul unei meșe de tifon sau al unui tub.
dren (constr., med.) s. n., pl. drénuri
drená (a ~) vb., ind. prez. 3 dreneáză
*drénă (med.) s. f., g.-d. art. drénei; pl. dréne
dren s. n., pl. drénuri
drená vb., ind. prez. 1 sg. drenéz, 3 sg. și pl. dreneáză
DREN s.n. 1. Conductă subterană pentru colectarea și evacuarea apei de pe un teren mlăștinos. ♦ Strat pietros care căptușește spatele unui zid de sprijin, o boltă etc., destinat să colecteze apa de infiltrație. 2. Tub, meșă de tifon prin care se scurge puroiul sau lichidul dintr-o rană. [< fr., engl. drain].
DRENÁ vb. I. tr. 1. A usca prin drenuri un teren mlăștinos. 2. A scurge puroiul dintr-o rană printr-un dren. [< fr. drainer].
DREN s. n. 1. conductă subterană pentru colectarea și evacuarea apei de pe un teren mlăștinos. 2. strat pietros care căptușește spatele unui zid de sprijin, o boltă etc., destinat să colecteze apa de infiltrație. 3. conductă de oțel montată de-a lungul unei nave, pe fund, servind la colectarea apei drenate din santinele acesteia. 4. tub, meșă de tifon prin care se scurge puroiul sau lichidul dintr-o rană. (< fr. drain)
DRENÁ vb. tr. 1. a usca prin drenuri un teren mlăștinos. 2. a scurge puroiul dintr-o rană printr-un dren. (< fr. drainer)
drénă (dréne), s. f. – Conductă, canal care colectează apa de pe un teren. – Var. dren. Fr. drain. – Der. (din fr.) drena, vb. (a evacua apa de pe un teren); drenaj, s. n. (drenare).
DREN ~uri n. 1) Conductă subterană cu pereți absorbanți sau canal deschis, folosită pentru colectarea și evacuarea excesului de apă din sol. 2) med. Tub sau meșă de tifon care se aplică la o rană pentru a o curăța de puroi. /<fr. drain
A DRENÁ ~éz tranz. 1) (terenuri) A debarasa de excesul de apă cu ajutorul drenurilor. 2) (răni) A curăța de puroi cu ajutorul drenului. /<fr. drainer
* dren n., pl. urĭ (fr. engl. drain). Conduct (tub) subteran, de ordinar de lut, p. drenaj. Med. Țeavă de caucĭuc străpunsă de găurĭ p. scurgerea lichidelor purulente ale uneĭ rănĭ adîncĭ.
* drenéz v. tr. (fr. drainer, d. engl. to drain). Pun supt pămînt drene ca să se scurgă apa și să se usuce terenu: terenurile argiloase trebuĭe drenate cu îngrijire. Med. Pun drene la o rană adîncă ca să se scurgă lichidele purulente.
DREN (< fr.) s. n. 1. (HIDROT.) Conductă subterană sau canal deschis, având secțiunea transversală liberă umplută cu material filtrant (pietriș, fascine etc.), destinată să colecteze și să evacueze apa de infiltrație, să coboare nivelul pânzei de apă dintr-un teren sau să colecteze apa dintr-o pânză acviferă subterană. ♦ D. contrafort = ansamblu de șanțuri umplute cu piatră, amenajate la suprafața unui taluz, în scopul drenării apelor și al consolidării terenului. 2. (CONSTR.) Strat de piatră spartă sau de pietriș, așezat în spatele unui zid de sprijin ori deasupra unei bolți de pod sau de tunel, destinat să colecteze apa de infiltrație. 3. (NAV.) Conductă de oțel montată de-a lungul unei nave, pe fundul ei, care servește la colectarea apei drenate din santinelele acesteia. 4. (MED.) Tub de d. = tub de cauciuc, de aluminiu, de sticlă etc. cu care se efectuează drenarea (4). Meșă de d. = fâșie de tifon, sterilizată, uscată, utilizată pentru drenare (4).

drena dex

Intrare: dren
dren substantiv neutru
drenă
Intrare: drena
drena verb grupa I conjugarea a II-a