Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru dreg─âtorie

dreg─âtor├şe sf [At: COD. VOR. 54/12-13 / V: (├«nv) der~, dir~ / Pl: ~ii / E: dreg─âtor + -ie ] (├Änv) 1 Func╚Ťia de dreg─âtor (1). 2 Rangul de dreg─âtor (1). 3 (├Älav) Din ~ ├Än mod oficial. 4 (├Äe) A-╚Öi face ~a A-╚Öi ├«ndeplini func╚Ťia. 5 Conducere. 6 Porunc─â. 7 (Mai ales ├«n Imperiul Roman) Provincia condus─â de un dreg─âtor (4).
DIREG─éTOR├ŹE s. f. v. dreg─âtorie.
DREG─éTOR├ŹE, dreg─âtorii, s. f. Demnitatea, func╚Ťia de dreg─âtor. [Var.: (├«nv. ╚Öi reg.) direg─âtor├şe s. f.] ÔÇô Dreg─âtor + suf. -ie.
DIREG─éTOR├ŹE s. f. v. dreg─âtorie.
DREG─éTOR├ŹE, dreg─âtorii, s. f. Demnitatea, func╚Ťia de dreg─âtor. [Var.: (├«nv. ╚Öi reg.) direg─âtor├şe s. f.] ÔÇô Dreg─âtor + suf. -ie.
DIREG─éTOR├ŹE s. f. v. dreg─âtorie.
DREG─éTOR├ŹE, dreg─âtorii, s. f. (├Änvechit) Func╚Ťie ├«nalt─â, demnitate, slujb─â laic─â sau eclesiastic─â; autoritate public─â. Duca-vod─â ╚Ötie c─â vii ╚Öi te-a╚Öteapt─â, d├«nd porunci la toate dreg─âtoriile p├«n─â la Ia╚Öi s─â fii bine primit. SADOVEANU, Z. C. 13. Cu tot respectul cuvenit mesei, cuvenit b─âtr├«ne╚Ťii ╚Öi dreg─âtoriei p─ârintelui arhondar, cei doi c─âlug─âri schimbau cu Silviu priviri tainice. GALACTION, O. I 569. Comandantul-╚Öef al o╚Ötirii ╚Öi-a sf├«r╚Öit tocmai trebile milit─âre╚Öti, ca secretar de stat, la ├«nalta dreg─âtorie ce i-a fost ├«ncredin╚Ťat─â. MACEDONSKI, O. III 39. ÔŚŐ A-╚Öi face dreg─âtoria = a-╚Öi ├«ndeplini func╚Ťia. (Atestat ├«n forma direg─âtorie) [├Ämp─âratul] ├«╚Öi f─âcu direg─âtoria, dar g├«ndul ├«i era tot la fata cea mai mic─â. RETEGANUL, P. II 23. ÔÖŽ (Rar) Judec─âtorie. Merse deci pe la toate dreg─âtoriile ╚Öi fu str─âg─ânit prin judec─â╚Ťi mai mul╚Ťi ani, f─âr─â s─â-╚Öi dob├«ndeasc─â dreptatea. ISPIRESCU, L. 277. ÔÇô Variant─â: (regional) direg─âtor├şe s. f.
dreg─âtor├şe s. f., art. dreg─âtor├şa, g.-d. art. dreg─âtor├şei; pl. dreg─âtor├şi, art. dreg─âtor├şile
dreg─âtor├şe s. f., art. dreg─âtor├şa, g.-d. art. dreg─âtor├şei; pl. dreg─âtor├şi, art. dreg─âtor├şile
DREG─éTOR├ŹE s. v. demnitate, pozi╚Ťie, rang, treapt─â.
DREG─éTOR├ŹE ~i f. Func╚Ťie de dreg─âtor; rang ├«nalt. [Art. dreg─âtoria; G.-D. dreg─âtoriei; Sil. -ri-e] /dreg─âtor + suf. ~ie
dreg─âtorie f. func╚Ťiune ├«nalt─â.
dreg─âtor├şe f. (d. dreg─âtor). Vech─ş. Func╚Ťiune ma─ş ├«nsemnat─â. ÔÇô ╚śi direg- ╚Öi dereg-.
dregătorie s. v. DEMNITATE. POZIȚIE. RANG. TREAPTĂ.

Dreg─âtorie dex online | sinonim

Dreg─âtorie definitie

Intrare: dreg─âtorie
dreg─âtorie substantiv feminin
direg─âtorie