Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru dramaturgie

dramaturgh├şe sf vz dramaturgie
dramaturg├şe sf [At: LM / V: (├«nv) vr ~gh├şe sf / Pl: ~ii / E: fr dramaturgie] 1 Arta de a scrie piese de teatru, de a le pune ├«n scen─â ╚Öi de a le interpreta. 2 Totalitatea operelor dramatice care apar╚Ťin unui scriitor, unei literaturi na╚Ťionale, unei epoci sau genului dramatic.[1] modificat─â
DRAMATURG├ŹE s. f. 1. Totalitatea operelor dramatice care apar╚Ťin unui popor, unei epoci, unei ╚Öcoli literare, unui scriitor etc. 2. Arta de a scrie piese de teatru, de a le pune ├«n scen─â ╚Öi de a le interpreta. 3. Teoria, metoda ╚Öi tehnica artei teatrale. ÔÇô Din fr. dramaturgie.
DRAMATURG├ŹE s. f. 1. Totalitatea operelor dramatice care apar╚Ťin unui popor, unei epoci, unei ╚Öcoli literare, unui scriitor etc. 2. Arta de a scrie piese de teatru, de a le pune ├«n scen─â ╚Öi de a le interpreta. ÔÇô Din fr. dramaturgie.
DRAMATURG├ŹE s. f. 1. Totalitatea produc╚Ťiilor dramatice care apar╚Ťin unui popor, unei epoci, unei ╚Öcoli literare etc. Dramaturgia sovietic─â. Ôľş Repertoriul... cuprinde ╚Öi piese din dramaturgia clasic─â. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 113, 8/7. 2. Arta de a scrie piese de teatru ╚Öi de a le pune ├«n scen─â; teoria construirii pieselor de teatru; art─â dramatic─â. Curs de dramaturgie.
dramaturg├şe s. f., art. dramaturg├şa, g.-d. dramaturg├şi, art. dramaturg├şei
dramaturg├şe s. f., art. dramaturg├şa, g.-d. dramaturg├şi, art. dramaturg├şei
DRAMATURG├ŹE s. (LIT.) scen─â, teatru. (A ├«mbog─â╚Ťit ~ rom├óneasc─â.)
DRAMATURG├ŹE s.f. Totalitatea operelor dramatice ale unui popor, ale unei epoci etc. ÔÖŽ Arta de a scrie piese de teatru, de a le pune ├«n scen─â ╚Öi de a le interpreta. [Gen. -iei. / cf. fr. dramaturgie, it. drammaturgia, germ. Dramaturgie, gr. dramatourgia].
DRAMATURG├ŹE s. f. 1. totalitatea operelor dramatice ale unui popor, ale unei epoci etc.; genul dramatic. 2. arta de a scrie piese de teatru, de a le pune ├«n scen─â ╚Öi de a le interpreta. (< fr. dramaturgie, gr. dramaturgia)
DRAMATURG├ŹE f. 1) Totalitate a operelor dramatice ale unui scriitor, ale unei literaturi. 2) Arta ╚Öi teoria scrierii ╚Öi punerii ├«n scen─â a operelor dramatice. /<fr. dramaturgie
dramaturgie f. arta compozi╚Ťiunii pieselor de teatru.
* dramaturg├şe f. (vgr. dramaturgia. V. lit-urghie). Art─â sa┼ş carte relativ─â la compozi╚Ťiunea pieselor de teatru: Lessing a compus o ├«nsemnat─â dramaturgie.
DRAMATURGIE s. (LIT.) scen─â, teatru. (A ├«mbog─â╚Ťit ~ rom├óneasc─â.)
DRAMATURGIE. Subst. Dramaturgie, art─â dramatic─â, art─â teatral─â, teatru; gen dramatic, specie dramatic─â. Oper─â dramatic─â, pies─â (de teatru), piesu╚Ť─â (dim.), pieset─â, scenet─â, scheci; imbroglio; monodram─â. Mimodram─â, pantomim─â. Dilogie, trilogie, tetralogie. Dram─â; drama burghez─â, drama romantic─â, drama realist─â; dram─â istoric─â, dram─â social─â, dram─â psihologic─â; dram─â liric─â, dram─â muzical─â. Poem dramatic. Comedie, comedioar─â (dim.); comedie de caracter, comedie de moravuri, comedie de intrig─â; mim, fars─â, arlechinad─â (rar), bufonad─â (rar), pantalonad─â (livr.); vodevil. Tragicomedie. Melodram─â. Feerie, dramatizare. Dramaturg; tragic (rar); vodevilist (rar). Adj. Dramatic, comic, tragic, tragicomic, melodramatic, pantomimic. Vb. A dramatiza. V. actor, art─â, artist, autor, literatur─â, proz─â, teatru.

Dramaturgie dex online | sinonim

Dramaturgie definitie

Intrare: dramaturgie
dramaturgie substantiv feminin
dramaturghie