dramatic definitie

15 definiții pentru dramatic

dramátic, ~ă a [At: HELIADE, GR. P. 29/1 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr dramatique, lat dramaticus] 1-2 Care se referă la dramă (1) sau la teatru. 3-4 Caracteristic dramei (1) sau teatrului. 5-7 Dramaturgic (5-7). 8 Gen ~ Gen literar care cuprinde opere scrise în dialog și menite a fi repezentate pe scenă, în care conflictul se dezvoltă gradat din ciocnirea intereselor și sentimentelor diverselor personaje. 9 (Îs) Cronică ~ă Prezentare critică, analitică a unei reprezentații teatrale. 10 (Îs) Artă (sau, înv, măiestrie) ~ă Totalitate a regulilor, a principiilor privind punerea în scenă și interpretarea operelor dramatice Si: dramă (5). 11 (Îs) Artist (sau actor) ~ Actor (de teatru). 12 (Îs) Autor (sau scriitor, poet) ~ Dramaturg. 13 (D. voce) Care se caracterizează printr-o sonoritate amplă, intensă și plină de gravitate. 14 (Fig; d. întâmplări, împrejurări, scene, situații, momente etc.) Bogat în contraste și în conflicte. 15 (Fig) Care este periculos Si: grav. 16 Care impresionează Si: emoționant, mișcător, patetic.
DRAMÁTIC, -Ă, dramatici, -ce, adj. 1. Care ține de dramă sau de teatru, privitor la dramă sau la teatru. ◊ Artă dramatică = ansamblu de principii privitoare la interpretarea și la punerea în scenă a unui spectacol, a unei piese. Artist dramatic = actor. Gen dramatic = gen literar care cuprinde opere scrise sub formă de dialog pentru a fi reprezentate pe scenă, cu conflict gradat din ciocnirea intereselor și sentimentelor personajelor. Cronică dramatică = prezentare critică, analitică a unei reprezentații teatrale. ♦ (Despre vocea cântăreților) Care are o sonoritate amplă, intensă, capabilă să exprime situații zbuciumate, de tensiune. 2. Fig. (Despre întâmplări, împrejurări, situații, momente etc.) Bogat în contraste și în conflicte; zguduitor, impresionant. ◊ (Substantivat, n.) Dramaticul unei situații. – Din fr. dramatique, lat. dramaticus.
DRAMÁTIC, -Ă, dramatici, -ce, adj. 1. Care ține de dramă sau de teatru, privitor la dramă sau la teatru. ◊ Artă dramatică = ansamblu de principii privitoare la interpretarea și la punerea în scenă a unui spectacol, a unei piese. Artist dramatic = actor. Genul dramatic = gen literar care cuprinde opere scrise pentru a fi reprezentate pe scenă. ♦ (Despre vocea cântăreților) Care are o sonoritate amplă, intensă, capabilă să exprime situații zbuciumate, de tensiune. 2. Fig. (Despre întâmplări, împrejurări, situații, momente etc.) Bogat în contraste și în conflicte; zguduitor, impresionant. ◊ (Substantivat, n.) Dramaticul unei situații. – Din fr. dramatique, lat. dramaticus.
DRAMÁTIC, -Ă, dramatici, -e, adj. 1. Cu privire la dramă, care ține de dramă sau de teatru în genere. Am publicat... fantazia dramatică «Rița-Crăița». GALACTION, O. I 32. Negruzzi și Alecsandri l-au observat [ridicolul] și l-au redat in opere dramatice. IBRĂILEANU, SP. CR. 108. Drama «Răzvan-vodă»... un început de clasicism în literatura dramatică. MACEDONSKI, O. IV 23. ◊ Artă dramatică = dramaturgie (2). Nu cunoșteau nici rudimentele artei dramatice. NEGRUZZI, S. I 343. Genul dramatic = gen literar care cuprinde opere scrise pentru a fi reprezentate pe scenă. Cronică dramatică = critică referitoare la o reprezentație teatrală. Aveam să scriu eu însumi cronica dramatică. CAMIL PETRESCU, T. III 490. Tenor dramatic v. tenor. 2. Fig. (Despre întîmplări, împrejurări, situații, momente etc.) Bogat în contraste și în conflicte; zguduitor, impresionant, mișcător, emoționant. Marea... e ținta îndepărtată a acestui dramatic început de călătorie. BOGZA, C. O. 65. Acest vers este de o frumusețe... care provine de la ruperea cezurii... cerută în asemenea situațiune dramatică. MACEDONSKI, O. IV 70. ◊ (Adverbial) Mitică... vorbește dramatic ca să sublinieze importanța [celor spuse]. CAMIL PETRESCU, T. I 391. ◊ (Substantivat, n.) Dramaticul unei asemenea existențe nu l-a simțit și nu l-a redat nimene la noi. IBRĂILEANU, SP. CR. 143.
dramátic adj. m., pl. dramátici; f. dramátică, pl. dramátice
dramátic adj. m., pl. dramátici; f. sg. dramátică, pl. dramátice
DRAMÁTIC adj. v. impresionant, zguduitor.
DRAMÁTIC, -Ă adj. 1. Care ține de dramă sau de teatru. ◊ Gen dramatic = gen literar care cuprinde operele în care ideile și sentimentele, ducând la desfășurarea unui conflict între personaje, sunt prezentate dinamic pe scenă; cronică dramatică = prezentare (analitică) a unei reprezentații teatrale; artă dramatică = arta și teoria punerii în scenă și interpretării operelor dramatice. ♦ (Despre voci) Care se caracterizează printr-o sonoritate colorată și plină de gravitate, dar având o mobilitate limitată. 2. (Fig.) Bogat în contraste, în conflicte; care se desfășoară dinamic în fața noastră; zguduitor, emoționant. [Cf. fr. dramatique, it. dramatico, lat. dramaticus].
DRAMÁTIC, -Ă adj. 1. referitor la dramă, la teatru. ♦ gen ~ = gen literar care cuprinde opere scrise în dialog, în care ideile și sentimentele, ducând la desfășurarea unui conflict între personaje, sunt prezentate dinamic pe scenă; cronică ~ă = prezentare (analitică) a unei reprezentații teatrale; artă ~ă = arta și teoria punerii în scenă și interpretării operelor dramatice; dramă (2). ♦ (despre voci) care se caracterizează printr-o sonoritate colorată și plină de gravitate, dar având o mobilitate limitată. 2. (fig.; despre întâmplări, situații etc.) bogat în contraste, în conflicte; zguduitor, impresionat. (< fr. dramatique, lat. dramaticus, gr. dramatikos)
DRAMÁTIC1 ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de dramă; propriu dramei. Operă ~că. Conflict ~. 2) (despre circumstanțe, situații etc.) Care vădește dramatism; cu manifestări de dramatism; zguduitor. Culminație ~că. /<fr. dramatique, lat. dramaticus
DRAMÁTIC2 n. Caracter plin de dramatism al unei situații. /<fr. dramatique, lat. dramaticus
dramatic a. 1. ce ține de teatru: artist dramatic; 2. fig. ce mișcă, ce interesează: situațiune dramatică.
* dramátic, -ă adj. (vgr. dramatikós). De dramă, al drameĭ: pĭesă dramatică; stil, autor, actor dramatic. Fig. Întîmplare dramatică, întîmplare emoționată din cauza caracteruluĭ oamenilor care participă. Adv. În mod dramatic.
dramatic adj. v. IMPRESIONANT. ZGUDUITOR.
DRAMÁTIC, -Ă adj. (cf. fr. dramatique, it. dramatico, lat. dramaticus): în sintagmele imperativ dramatic, imperfect dramatic și prezent dramatic (v.).

dramatic dex

Intrare: dramatic
dramatic adjectiv