Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

47 defini╚Ťii pentru dragon

drag├│n1 [At: NECULCE, L. 44 / V: (├«nv) ~g├ín, ~g├│ne, ~g├║n, dr─âg├ín, dr─âg├║n, ~ah├║n / Pl: ~i sm, ~o├íne sn / E: fr dragon, it dragone] 1 sm (Mil; iuz) Soldat din cavaleria de linie care era astfel echipat, ├«nc├ót s─â poat─â lupta ╚Öi pedestru. 2 sm (Reg; ├«f dr─âgan, drahum) Om voinic. 3 sn (Reg) Picior lung. 4 sm Monstru fabulos, ├«nchipuit cu gheare de leu, aripi de vultur ╚Öi coad─â lung─â de ╚Öarpe, care ├«ntruchipeaz─â for╚Ťe ale naturii. 5 sm Reprezentare ├«n artele plastice a dragonului (4), mai ales ├«n China ╚Öi ├«n alte ╚Ť─âri asiatice. 6 sm (Iht) Drac-de-mare (Trachinus draco). 7 sm ╚śop├órl─â care tr─âie╚Öte ├«n copaci, ├«n unele regiuni tropicale, av├ónd de-a lungul corpului dou─â excrescen╚Ťe ale pielii ├«n form─â de aripi (Draco volans). 8 sm Reprezentare heraldic─â av├ónd profilul unui corp omenesc cu barba format─â din ╚Öerpi ├«ncol─âci╚Ťi. 9 sm (Art) Constela╚Ťie din emisfera boreal─â, dispus─â ├«ntr-un ╚Öir de stele terminat cu un cap de dragon (8) Si: (pop) balaurul (6). 10 sm Unul dintre cele dou─âsprezece semne simbolice ale zodiacului chinezesc. 11 sm (├Äs) Anul ~ului Perioad─â de un an ├«n calendarul chinezesc, corespunz─âtoare semnului zodiacal omonim.
drag├│n2 sn [At: (a. 1874) URICARIUL XXII, 482 / V: (├«nv) ~─â sf / Pl: ~o├íne / E: fr dragonne] 1 ╚śiret din fir metalic terminat cu un ciucure, care se at├órn─â de m├ónerul sabiei. 2 (Reg) M├ónerul sabiei.
DRAG├ôN2, dragoni, s. m. I. 1. Monstru fabulos, cu cap de c├óine sau de pisic─â, cu multe limbi (pe care scoate foc), cu gheare de leu, aripi de vultur ╚Öi coad─â lung─â de ╚Öarpe. 2. Specie de ╚Öop├órl─â care tr─âie╚Öte pe copaci ├«n unele regiuni tropicale, av├ónd de-a lungul corpului dou─â excrescen╚Ťe ale pielii ├«n form─â de aripi (Draco volans). 3. Reprezentare heraldic─â av├ónd profilul unui chip omenesc cu barba format─â din ╚Öerpi ├«ncol─âci╚Ťi. 4. (Astron.) Numele unei constela╚Ťii din emisfera boreal─â, dispus─â ├«ntr-un ╚Öir lung de stele terminat cu un fel de cap; (pop.) Balaurul. II. Soldat din cavalerie care lupta at├ót c─âlare, c├ót ╚Öi pedestru. ÔÇô Din fr. dragon.
DRAG├ôN1, dragoane, s. n. Pies─â anex─â a armelor albe (s─âbii, pumnale etc.), din bumbac, m─âtase, piele, fixat─â de m├ónerul armei. ÔÇô Din fr. dragonne.
ZDRAGÓN s. m. v. zdrahon.
ZDRAH├ôN, zdrahoni, s. m. (Pop. ╚Öi fam.) Om zdrav─ân, bine legat, voinic. [Var.: zdrag├│n s. m.] ÔÇô Et. nec.
DRAG├ôN2, dragoni, s. m. I. 1. Monstru fabulos, ├«nchipuit cu gheare de leu, aripi de vultur ╚Öi coad─â lung─â de ╚Öarpe. 2. Specie de ╚Öop├órl─â care tr─âie╚Öte pe copaci ├«n unele regiuni tropicale, av├ónd de-a lungul corpului dou─â excrescen╚Ťe ale pielii ├«n form─â de aripi (Draco volans). 3. Reprezentare heraldic─â av├ónd profilul unui chip omenesc cu barba format─â din ╚Öerpi ├«ncol─âci╚Ťi. 4. (Art.) Numele unei constela╚Ťii din emisfera boreal─â, dispus─â ├«ntr-un ╚Öir lung de stele terminat cu un fel de cap; (pop.) Balaurul. II. Soldat din cavalerie care lupta at├ót c─âlare, c├ót ╚Öi pedestru. ÔÇô Din fr. dragon.
DRAG├ôN1, dragoane, s. n. ╚śiret confec╚Ťionat din fir metalic ╚Öi terminat cu un ciucure, care se prinde la m├ónerul sabiei. ÔÇô Din fr. dragonne.
ZDRAGÓN s. m. v. zdrahon.
ZDRAH├ôN, zdrahoni, s. m. (Pop. ╚Öi fam.) Om zdrav─ân, bine legat, voinic. [Var.: zdrag├│n s. m.] ÔÇô Et. nec.
DRAG├ôN1, dragoni, s. m. I. (├Än trecut) Soldat de cavalerie care desc─âleca atunci c├«nd trebuia s─â lupte. Lisaveta... o femeie nalt─â, nalt─â c├«t un dragon ╚Öi uscat─â ca o sc├«ndur─â, str├«nse masa. SADOVEANU, M. 163. ├Än Liunevil s├«nt acum trii polcuri de dragoni, care ├«i o prea frumoas─â oaste. KOG─éLNICEANU, S. 44. ÔÖŽ Fig. Om voinic, zdrav─ân, bine legat. Un dragon de b─ârbat ca Ivan nu se l─âsa ucis a╚Öa de u╚Öor. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 273. II. 1. (├Än supersti╚Ťii ╚Öi legende mitice) Animal fantastic, ├«nzestrat cu puteri uria╚Öe, care are aripi ╚Öi gheare, trupul acoperit cu solzi, coad─â de ╚Öarpe ╚Öi scoate foc pe gur─â. V. balaur. ÔÖŽ Reprezentare, ├«n artele plastice, a acestui animal fabulos, mai ales ├«n China ╚Öi ├«n alte ╚Ť─âri asiatice. Dragonul legendei vedea cu ochi uria╚Öi de m─ârgean Ciudate f─âpturi venind de peste ocean. BOUREANU, S. P. 10. [Mandarinul] st─â ├«n tr├«nd─âvie pe-un dragon de porcelan─â. ALECSANDRI, P. III 85. 2. Veche insign─â ost─â╚Öeasc─â reprezent├«nd un dragon (II 1), uneori zugr─âvit pe un steag. Dragonii [la daci] erau lungi pr─âjine dasupra c─ârora sta f├«lf─âind un balaur. ODOBESCU, S. II 284. 3. Un fel de ╚Öop├«rl─â care tr─âie╚Öte pe copaci, ├«n regiunile tropicale, av├«nd de-a lungul corpului dou─â excrescen╚Ťe ale pielii ├«n form─â de aripi. 4. Numele unei constela╚Ťii din emisfera boreal─â, compus─â din mai multe stele de m─ârimi diferite, dispuse ├«ntr-un lung ╚Öir ├«ntre Ursa-mare ╚Öi Ursa-mic─â; balaur. ÔÇô Variante: zdragon (ALECSANDRI, T. 69), zdrah├│n (DUN─éREANU, CH. 11) s. m.
DRAG├ôN2, dragoane, s. n. ╚śnur sau cordon de piele, sau de fir, terminat cu un ciucure, care se at├«rn─â la m├«nerul s─âbiei, ├Ämi strecurai st├«nga ├«n toc, tr─âsei ├«ncet revolverul, ├«l pip─âii, ├«mi a╚Öezai ╚Öi dragonul s─âbiei la pumnul m├«nei drepte. SADOVEANU, O. VI 13.
ZDRAGÓN s. m. v. dragon1.
ZDRAHÓN s. m. v. dragon1.
ZDRAGÓN s. m. v. dragon.
ZDRAHÓN s. m. v. dragon.
dragón1 (monstru, șopârlă, soldat) s. m., pl. dragóni
dragón2 (șnur) s. n., pl. dragoáne
zdrah├│n (pop., fam.) s. m., pl. zdrah├│ni
drag├│n (monstru, animal, soldat) s. m., pl. drag├│ni
dragón (șnur) s. n., pl. dragoáne
zdrah├│n s. m., pl. zdrah├│ni
DRAG├ôN s. 1. v. drac-de-mare. 2. (ASTRON.; art.) Balaurul (art.; n. pr.). (~ este o constela╚Ťie din emisfera boreal─â.)
ZDRAGÓN s. v. găligan, lungan, vlăjgan.
DRAG├ôN1 s.m. 1. Animal fabulos ├«nchipuit cu aripi de vultur, gheare de leu ╚Öi coad─â de ╚Öarpe. ÔÖŽ Reprezentare plastic─â a acestui animal. 2. ╚śop├órl─â tropical─â care tr─âie╚Öte pe copaci ╚Öi care are de-a lungul corpului dou─â excrescen╚Ťe ale pielii ca ni╚Öte aripi. 3. Numele unei constela╚Ťii din emisfera boreal─â, alc─âtuit─â dintr-un ╚Öir lung de stele. [< fr. dragon].
DRAGÓN2 s.m. Cavalerist astfel echipat încât să poată lupta și pe jos. [Var. zdragon, drahon, zdrahon s.m. / < fr. dragon, it. dragone].
DRAGÓN s.n. Galon cu șnur care împodobește garda unei săbii. [Pl. -oane. / < fr. dragonne].
ZDRAGÓN s.m. v. dragon2 [în DN].
DRAG├ôN1 s. m. I. 1. animal imaginat cu cap ╚Öi aripi de vultur, gheare de leu, trup ╚Öi coad─â de ╚Öarpe. 2. reprezentare heraldic─â a unui chip omenesc cu barba din ╚Öerpi ├«ncol─âci╚Ťi. 3. ╚Öop├órl─â tropical─â, pe copaci, care are de-a lungul corpului dou─â excrescen╚Ťe ale pielii ca ni╚Öte aripi. 4. pe╚Öte marin care, ├«n timpul zilei, st─â ├«ngropat ├«n nisip, noaptea fiind foarte activ; drac-de-mare. 5. ambarca╚Ťie cu dou─â vele de suprafa╚Ť─â mare; vel─â triunghiular─â suplimentar─â. II. cavalerist astfel echipat ├«nc├ót s─â poat─â lupta ╚Öi pe jos. (< fr. dragon)
DRAGÓN2 s. n. șiret din fir metalic terminat cu un ciucure, care împodobește garda unei săbii. (< fr. dragonne)
sdrah├│n (-ni), s. m. ÔÇô G─âligan, vl─âjgan. ÔÇô Var. zdrahon. De la dragon, cu pronun╚Ťarea rut. (Tiktin). ├Än Mold.
ZDRAH├ôN, zdrah├│ni, s. m. (Mold.) ~ (din dragon, cu pronun╚Ťie ucr.)
DRAGÓN1 ~i m. înv. Ostaș din trupele de cavalerie, care lupta atât călare, cât și pedestru. /<fr. dragon
DRAG├ôN2 ~i m. 1) mit. Monstru cu aripi de vultur, gheare de leu ╚Öi coad─â de ╚Öarpe, care scoate foc pe gur─â. 2) art. Constela╚Ťie ├«n emisfera nordic─â situat─â ├«ntre Ursa Mare ╚Öi Ursa Mic─â. /<fr. dragon
ZDRAHÓN ~i m. pop. fam. Bărbat înalt și spătos; vlăjgan. /Orig. nec.
drag├│n1, drag├│ni, s.m. (├«nv.) 1. soldat de cavalerie francez. 2. (fig.) femeie ╚Ťeap─ân─â.
dragon m. 1. soldat de cavalerie put├ónd lupta pe jos ca un pedestru; 2. fig. muiere ╚Ťeap─ân─â.
sdragon (sdrahon) m. Mold. 1. dragon: eu sunt sdragon AL. 2. fig. sdrav─ân, puternic. [V. dragon; sensul 2 e o generalizare analog─â cu a sinonimului voinic].
1) *drag├│n m. (fr. dragon, germ. dragoner. V. dr─âgan, drac, zdrahon). Soldat de cavaleria ├«n Francia ╚Ö.a. instruit ├«n vechime ╚Öi p. lupta de jos ╚Öi numit a╚Öa de la balauru (fr. dragon) pe care ╚Öi-l alesese cavaleria ca simbol al greut─â╚Ťilor de ├«nvins (ma─ş vech─ş drag├ín, dr─âg├ín ╚Öi drag├║n, d. pol. dragan, dragun, rus. drag├║n). Zool. Un fel de ╚Öop├«rl─â nev─ât─âm─âtoare.
2) drag├│n n., pl. oane (fr. dragonne). Curea┼şa de m├«neru s─âbii─ş ╚Öi de la lance. ÔÇô Ma─ş corect ar fi dragon─â, f., pl. e.
zdrah├│n m. (din dragon 1 cu pron. rut.; rus. drag├║n). Est. Zaplan, vl─âjgan, om ├«nalt ╚Öi zdrav─ân. ÔÇô Fem. zdrahoanc─â, pl. e. V. vivandier─â.
DRAGON s. 1. (IHT.; Trachinus draco) drac-de-mare. 2. (ASTRON.; art.) balaurul (art.). (~ este o constela╚Ťie din emisfera boreal─â.)
zdragon s. v. G─éLIGAN. LUNGAN. VL─éJGAN.
zdrah├│n, zdrahoni, s.m. ÔÇô Om voinic: ÔÇ×Atunci zic c─âtre cel mai zdrahon, Silipuc...ÔÇŁ (Bil╚Ťiu, 1999: 242; S├órbi). ÔÇô Et. nec. (DEX); din dragon, cu pronun. ucr. (Tiktin, cf. DER; ╚ś─âineanu, Scriban); din z- + dragon (MDA).
v├ónarea dragonului expr. (tox.) obiceiul de a inhala vaporii degaja╚Ťi de heroina ├«nc─âlzit─â pe o folie de aluminiu.
zdrahon, zdrahoni s. m. (pop.) om zdrav─ân, bine legat, voinic
ZDRAHÓN s. m. v. dragon2 [în DN].

Dragon dex online | sinonim

Dragon definitie

Intrare: zdrahon
zdrahon substantiv masculin
zdragon substantiv masculin
dragon 1 pl. -i substantiv masculin
Intrare: dragon (s.m.)
zdragon substantiv masculin
dragon 1 pl. -i substantiv masculin
zdrahon substantiv masculin
Intrare: dragon (șnur)
dragon 2 pl. -e substantiv neutru