drâmbonic definitie

15 definiții pentru drâmbonic

drâmbánic sn vz dumbravnic
drâmbónic sm vz dumbravnic
dumbrávnic sm [At: LB / V: drâmbán~, drâmbón~ / Pl: ~ici / E: vsl донбравинк] Plantă erbacee din familia labiatelor, cu miros caracteristic, cu frunze late, flori purpurii, trandafirii, roz sau albe, folosită ca plantă medicinală și meliferă (Melittis melissophyllum). modificată
DUMBRÁVNIC, dumbravnici, s. m. Plantă erbacee cu miros caracteristic, cu frunze late, cu flori purpurii, trandafirii, roz sau albe, folosită și ca plantă medicinală și meliferă (Melittis melissophyllum). – Din sl. donbravĭnŭ.
DUMBRÁVNIC, dumbravnici, s. m. Plantă erbacee cu miros caracteristic, cu frunze late, cu flori purpurii, trandafirii, roz sau albe, folosită și ca plantă medicinală și meliferă (Melittis melissophyllum). – Din sl. donbravĭnŭ.
DUMBRÁVNIC s. m. Plantă erbacee din familia labiatelor, care crește prin tufișuri și păduri; are miros plăcut și se întrebuințează ca plantă medicinală (Melittis melissophyllum). Pune coaja asta de mesteacăn sub grindă, unde îi busuiocul și dumbravnicul. CAMILAR, N. I 256. Mă așezam între bătrîni și-i priveam curios; îmi plăcea mirosul de dumbravnic și de mintă din straiele «bătrînicăi». SADOVEANU, O. III 518. Vara... după cules răchițică... dumbravnic și sulcină de pus pintre straie, cine umbla? CREANGĂ, A. 64.
dumbrávnic s. m., pl. dumbrávnici
dumbrávnic s. m., pl. dumbrávnici
DUMBRÁVNIC s. v. cânepioară.
DUMBRÁVNIC ~ci m. Plantă erbacee perenă, medicinală și meliferă, cu frunze late și cu flori purpurii sau albe, având un miros plăcut. /<sl. donbravinu
dumbravnic m. plantă plăcut mirositoare ce crește prin tufișuri și păduri (Melittis melissophylum): dumbravnic și sulcină de pus printre straie CR. [Lit. plantă de pădure].
dumbrávnic m. (vsl. dombravnikŭ ca și rus. dumbrávnik și ceh. douvravnik, niște plante). Cînepa codruluĭ, cănepĭoară, o plantă fin familia compuselor (eupátorium connábinum). O plantă labiată (mellitis melissophyllum).
dumbravnic s. v. CÎNEPIOARĂ.
dumbrávnic, s.n. – (bot.) Plantă ierboasă aromată, perenă, care crește în păduri de fag și stejar (Melittis melissophillum). În Maramureș, se mai numește și cânepa-codrului (Bârlea, 1924). ♦ (med. pop.) Utilizată în caz de insomnii, paralizii, dureri de cap, astm bronșic etc. – Din sl. donbravǐnǔ (Scriban, DEX).
dumbrávnic, s.n. – (bot.) Plantă ierboasă aromată, perenă, care crește în păduri de fag și stejar (Melittis melissophillum). În Maramureș se mai numește și cânepa-codrului (Bârlea 1924). Utilizată (în medicina populară) în caz de insomnii, paralizii, dureri de cap, astm bronșic etc. – Din sl. donbravǐnǔ.

drâmbonic dex

Intrare: dumbravnic
dumbravnic substantiv masculin
drâmbanic
drâmbonic