Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru dorian

dorian, ~─â [At: DEX / Pl: ~ieni, ~iene / E: fr dorien] 1 smp Popula╚Ťie stabilit─â ├«n Antichitate ├«n Peloponez, ├«n Grecia insular─â ╚Öi pe coastele Asiei Mici. 2 smf Persoan─â care apar╚Ťine popula╚Ťiei doriene (1). 3 a Care apar╚Ťine dorienilor (1) Si: doric (1). 4 a Referitor la dorieni (1) Si: doric (2).
DORI├üN, -─é, dorieni, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. (La pl.) Popula╚Ťie stabilit─â ├«n Antichitate ├«n Pelopones, ├«n Grecia insular─â ╚Öi pe coastele Asiei Mici; (╚Öi la sg.) persoan─â care apar╚Ťine acestei popula╚Ťii. 2. Adj. Care apar╚Ťine dorienilor (1), privitor la dorieni; doric. [Pr.: -ri-an] ÔÇô Din fr. dorien.
DORI├üN, -─é, dorieni, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. (La pl.) Popula╚Ťie stabilit─â ├«n antichitate ├«n Pelopones, ├«n Grecia insular─â ╚Öi pe coastele Asiei Mici; (╚Öi la sg.) persoan─â care apar╚Ťine acestei popula╚Ťii. 2. Adj. Care apar╚Ťine dorienilor (1), privitor la dorieni; doric. [Pr.: -ri-an] ÔÇô Din fr. dorien.
dori├ín (-ri-an) adj. m., s. m., pl. dori├ęni (-ri-eni); adj. f., s. f. dori├ín─â, pl. dori├ęne
dori├ín s. m., adj. m. (sil. -ri-an), pl. dori├ęni (sil. -ri-eni); f. sg. dori├ín─â, g.-d. art. dori├ęnei, pl. dori├ęne
DORI├üN, -─é adj. propriu dorienilor, popula╚Ťie din Doriada (Grecia). ÔŚŐ (s. n.) dialect al limbii grece╚Öti vechi. (< fr. dorien)
Dorieni m. pl. unul din primele triburi elenice așezat în Peloponez.
DORI├ëNI (< fr.) s. m. Popula╚Ťie care a migrat din NV Pen. Balcanice (unde se oprise la ├«nceputul milen. 2 ├«Hr.) ╚Öi stabilit─â ├«n Pelopones, ├«n Grecia insular─â ╚Öi ├«n Asia Mic─â (Dorida), ├«n sec. 12-11 ├«. Hr. Invazia d. a marcat declinul culturii miceniene.
dori├ín adj. n. (├Än sintagma) Glas dorian = o alt─â denumire pentru glasul (ehul) I ├«n muzica bisericeasc─â psaltic─â. ÔÇô Din gr. dorios.

Dorian dex online | sinonim

Dorian definitie

Intrare: dorian (adj.)
dorian adjectiv
  • silabisire: -ri-an
Intrare: dorian (s.m.)
dorian substantiv masculin
  • silabisire: -ri-an